Orice caz de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) putea fi prevenit dacă statul ar fi acționat în interesul drepturilor omului. O spune directorul de programe al Asociației Promo LEX, avocatul Vadim Vieru. Într-un interviu pentru Agenția de presă IPN, expertul a menționat că există probleme în sistemul justiției și acolo unde s-a intervenit cu măsuri deficiențele au fost remediate.

„De exemplu, în ceea ce ține de condamnările pentru condițiile de detenție. Ca să nu mai ai condamnări la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului trebuie să îmbunătățești condițiile de detenție și asistența medicală în sistemul penitenciar. Sunt bani care trebuie investiți de stat și sunt bani destul de mulți. Chiar și în aceste circumstanțe, statul nu face multe ca să îmbunătățească cumva condițiile. Chiar dacă se schimbă guverne, politicieni, și acești politicieni reușesc și ei să ajungă prin Penitenciarul 13. Este regretabil, pentru că acolo sunt oameni”, a notat avocatul.

În anul 2021, din Republica Moldova au fost expediate la CEDO circa 600 de plângeri. Cifra este în scădere în comparație cu 2019-2020, când numărul cererilor ajungea și la o mie. Expertul spune că această scădere se explică prin mai mulți factori, inclusiv că au apărut mai multe remedii la nivel național.

Justițiabilii din Moldova consideră că în instanțele naționale cauzele sunt examinate încet și există dosare specifice în cazul căror viteza de examinare trebuie să fie mai mare. Însă aceasta este mai mare, de exemplu în comparație cu Italia.

„Oamenii ar trebui să înțeleagă că un caz poate fi examinat mai încet, iar ca urmare să obții o hotărâre care nu este pronunțată în grabă de judecător. El trebuie să reușească să intre în esența cauzei, să le permită părților să administreze toate probele, după care să pronunțe o hotărâre fără avea anumite regrete sau mustrări”, explică avocatul.

Cât despre CEDO, o examinare durează 6-10 ani, ceea ce pentru reclamant este foarte mult, pentru că în unele cazuri aceștia chiar decedează și nu ajung să apuce o hotărâre CEDO. Dar situația este diferită pe motiv că este o instanță internațională nu îi poate fi imputat faptul că nu examinează anumite cauze în termene rezonabile. Or, mulți numesc Curtea Europeană „victima propriului succes”, în sensul în care soluțiile cu impact pe anumite cazuri, tot mai multă lume se adresează la Curte.

„În acest moment Curtea este foarte încărcată. Chiar dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ar înceta acum să accepte cauze, ea ar mai avea de lucru pentru încă vreo doi-trei ani și poate și mai mult”, a notat Vadim Vieru.

#CEDO #condamnare #Republica Moldova

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.