Boris Johnson a fost văzut în Grecia. Aceasta este a doua vacanță în două săptămâni, în ciuda agravării crizei costului vieții. Exercitând încă funcția de premier al Marii Britanii, este acuzat că a tratat ultimele două săptămâni de mandat ca fiind într-o petrecere continuă.

Prim-ministrul a fost acuzat că a condus un „guvern zombi” și că nu a reușit să ofere asigurări familiilor îngrijorate de creșterea facturilor la energie care se estimează că va atinge aproape 3.600 de lire sterline în octombrie.

Site-urile de știri grecești au transmis că Johnson și soția sa, Carrie, se aflau în Nea Makri, un oraș de coastă de lângă Atena, și la doar câteva ore distanță de locul în care tatăl său, Stanley, are o vilă. Prim-ministrul s-a întors dintr-o vacanță în Slovenia abia săptămâna trecută, bucurându-se de o pauză într-o stațiune montană care oferea „energii vindecătoare”.

Laburiștii l-au acuzat că și-a tratat ultimele săptămâni de mandat ca „o petrecere mare”, după ce a fost filmat cum cumpără alimente într-un supermarket din Grecia. Un purtător de cuvânt al laburiștilor a spus: „Din dovezile din ultimele luni, pare să nu aibă nicio diferență dacă premierul este la birou sau în vacanță”.

Boris Johnson și-a dat demisia pe 7 iulie curent, fiind constrâns să renunţe la post, după un val de plecări din guvern și o succesiune de scandaluri. Partidul Conservator urmează să aleagă viitorul președinte și premier în cadrul unui scrutin final al cărui rezultat va fi anunțat pe 5 septembrie 2022.

#Boris Johnson #Grecia #vacanta

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.