Ministrul român al Digitalizării, Sebastian Burduja, a precizat că Republica Moldova este „la ani lumină” faţă de România în privinţa digitalizării instituțiilor statului, iar acest lucru se datorează unui program al Băncii Mondiale ce a fost implementat în 10 ani de către țara noastră.

Sebastian Burduja a precizat că Republica Moldova este chiar și înaintea Estoniei din punct de vedere al digitalizării instituţiilor statului.

„La ani lumină (este Republica Moldova, faţă de România, din punct de vedere al digitalizării statului – n.r.). O să vă surprindă, este peste Estonia şi nu o spun eu, o spun evaluările internaţionale. Soluţiile fraţilor noştri de peste Prut sunt peste cele estoniene”, a declarat Burduja, pentru presa română.

Ministrul Digitalizării a explicat că a făcut o vizită în Republica Moldova pentru a lua modelul din această ţară, în ceea ce priveşte digitalizarea.

„Am fost la Chişinău la o lună, o luna şi jumătate de mandat, am semnat o comisie mixtă împreună cu vicepremierul Iurie Ţurcanu, un om excepţional, un specialist adevărat şi un profesionist desăvârşit. Prin această comisie mixtă, Republica Moldova ne va pune la dispoziţie practic gratuit soluţiile pe care le-au dezvoltat şi le-au luat 10 ani de zile”, a spus Burduja.

Întrebat ce fac exact moldovenii, Sebastian Burduja a precizat că aproape orice serviciu poate fi accesat online.

„În primul rând pot să îşi facă aproape orice serviciu public online: înmatriculări de autovehicule, plata taxelor şi impozitelor, diverse petiţii, răspunsuri şi aşa mai departe Când ANAF-ul lor le accesează datele, primesc o notificare prin SMS, dar pot să o primească şi prin WhatsApp, Telegram sau alte servicii că statul le-a accesat datele. Noi am preluat acest model şi am pus în Ordonanţa pe cloud. Ca să revin, pentru a da siguranţă şi încredere românilor că datele lor vor fi mult mai bine protejate, decât în prezent, în momentul în care o instituţie a statului le va accesa datele, scrie în ordonanţă, există o jurnalizare, exact cum au făcut şi moldovenii, o jurnalizare de neşters în care eu ca cetăţean voi şti în momentul în care o instituţie accesează datele, voi ştii când, de ce a făcut-o şi cu ce temei legal”, mai adăugat Sebastian Burduja.

Totuşi, chiar dacă avem parte de o digitalizare la nivelul instituțiilor de stat, puţini moldoveni accesează serviciile online, a mai declarat Burduja.

„Au reuşit printr-un program al Băncii Mondiale foarte bine gândit, cu o mână de oameni şi cu o voinţă politică de continuitate, cu toate problemele pe care le-au avut, cu toată instabilitatea de la un guvern la altul, timp de 10 ani, au dat importanţă maximă transformării digitale a statului şi rezultatele se văd. Din păcate, ce problemă au moldovenii astăzi, la o populaţie de 2 milioane de cetăţeni, aproximativ 200.000 apelează la aceste servicii”, a declarat Sebastian Burduja.

Precizăm că, odată cu numirea noului Guvern Gavrilița, la data de 6 august 2021, a fost creată și funcția de viceprim-ministru pentru Digitalizare, care are ca responsabilitate implementarea proceselor inovaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#digitalizare #Iurie Turcan #Romania #Sebastian Burduja

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.