Procurorii anticorupție au înaintat demers pentru prelungirea mandatului de arest la domiciliu emis în privința lui Igor Dodon. Se cere ca măsura să fie extinsă cu încă 30 de zile.

Conform oamenilor legii, motivele care au stat la baza înaintării demersului de către procurorii anticorupție sunt determinate de existența în continuare a riscului împiedicării bunei desfășurări a urmăririi penale, riscului distrugerii probelor și influențării martorilor prin determinarea unor persoane de a da declarații mincinoase și riscul eschivării de la răspundere penală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ședința de judecată va avea loc joi dimineața. Totodată, responsabilii precizează că pe 16 august ex-șeful de stat nu a fost citat pentru a i se înmâna demersul referitor la prelungirea mandatului de arest la domiciliu. El a fost invitat să participe la alte acțiuni de urmărire penală: despachetarea plicurilor cu documentele și dispozitive de stocare a datelor, ridicate în cadrul perchezițiilor, întocmirea unui proces verbal, conform procedurii penale, despre dispunerea efectuării constatării tehnico-științifice.

Precizăm că miercuri dimineața ex-șeful de stat susținea că a fost invitat pentru a i se înainta demersul procurorilor privind prelungirea mandatului. El susține că nu a fost invitată presa și au fost „puse pe pauză show-urile”.

#arest la domiciliu #Dodon #dosarul dodon #procurori #sedinta de judecata

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.