Lumea a fost la un pas de un accident nuclear la centrala Zaporojie, după ce curentul a fost întrerupt la cele două reactoare rămase în funcțiune, a declarat președintele Vladimir Zelenski.

Compania nucleară de stat a Ucrainei, Energoatom, a declarat că incendiile de la halda de zgură a unei centrale pe cărbune din apropierea complexului au deconectat reactoarele de la rețeaua electrică. Compania a dat vina pe „invadatorii” ruși pentru deconectare.

Zelenski, confirmând comentariile anterioare către Reuters ale unui oficial din domeniul energiei, a spus că generatoarele diesel de rezervă au intrat imediat în funcțiune pentru a asigura alimentarea continuă cu energie. Electricitatea este utilizată pentru sistemele de răcire și de siguranță ale centralei nucleare.

„Dacă nu s-ar fi pornit generatoarele diesel, dacă personalul stației noastre nu ar fi reacționat după pana de curent, atunci am fi fost deja obligați să trecem prin consecințele unui accident cu radiații”, a spus el în mesajul său video de seară.

El a cerut, de asemenea, Agenției Internaționale pentru Energie Atomică și altor organisme mondiale să acționeze mult mai rapid pentru a forța trupele ruse să părăsească teritoriul centralei, cea mai mare de acest fel din Europa.

„Rusia a pus Ucraina și toți europenii într-o situație la un pas de un dezastru cu radiații”.

Dacă centrala Zaporojie explodează, va fi o catastrofă mai mare decât la Fukushima și Cernobil

În ultima perioadă, Rusia a efectuat lovituri de artilerie și aeriene în regiunea Zaporojie, acuză Statul Major General al Ucrainei, unde luptele din apropierea celei mai mari centrale nucleare din Europa ridică temeri privind un incident nuclear catastrofal.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres a avertizat săptămâna trecută că orice avariere a centralei nucleare Zaporojie din Ucraina ar fi „sinucidere”. Fostul campion mondial la box la categoria grea Vladimir Kliciko a atenţionat că luptele de la centrala nucleară Zaporojie din Ucraina ar putea duce la o catastrofă mult mai mare decât cele care au avut loc la Fukushima şi Cernobîl.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladimir Kliciko, fratele mai tânăr al primarului Kievului, Vitali Kliciko, şi el fost boxer profesionist, a spus că nu este clar cum rezistă personalul ucrainean în interiorul centralei ocupate de forţele ruse.

„Lumea trebuie să înţeleagă că dacă (centrala Zaporojie) explodează, aceasta va avea efectul (catastrofei de la) Fukushima şi Cernobîl înmulţit de mai multe ori”, a spus Vladimir Kliciko pentru postul britanic Times Radio.

Ce se întâmplă fără curent?

În cazul unei deconectări de la rețeaua electrică, centrala s-ar baza doar pe un generator de rezervă alimentat cu motorină, fără alte opțiuni în cazul în care aceasta eșuează. Petro Kotin, șeful companiei de energie atomică a Ucrainei. După doar 90 de minute fără curent, reactoarele ar ajunge la o temperatură periculoasă.

„În timpul acestei deconectări, centrala nu va fi conectată la nicio sursă de alimentare și acesta este motivul pericolului”, a spus el. „Dacă nu reușiți să asigurați răcirea, timp de o oră și jumătate, atunci va începe deja topirea.”

O misiune AIEA, așteptată în zilele următoare la centrală

O misiune a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică ar putea merge la centrala nucleară Zaporojie, capturată de Rusia, în zilele următoare, a declarat joi ministrul ucrainean al Energiei, German Galuşcenko, relatează Reuters.

„Este planificată o vizită. Vorbim despre zilele următoare – cu siguranță nu mai târziu de începutul lunii septembrie”, a declarat Galușcenko .

Compania nucleară de stat a Ucrainei a declarat mai devreme că centrala nucleară a fost deconectată de la rețeaua ucraineană. Galușcenko a declarat pentru Reuters că este vital ca misiunea AIEA să poată vedea ce se întâmplă la centrală.

#centrala nucleară #radiatie #Zaporojie #Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.