Oficialii din Kiev s-au angajat într-un efort de a redenumi 95 de străzi şi pieţe care aveau nume ruseşti sau sovietice, potrivit primarului capitalei ucrainene Vitali Kliciko, scrie Agerpres. Străzilor din capitala Ucrainei ce purtau numele unor scriitori ruşi din secolul al XIX-lea precum Aleksandr Puşkin, Lev Tolstoi, Anton Cehov, Ivan Turgheniev şi Mihail Lermontov li s-a schimbat numele. Aceeași soartă tristă au suferit-o şi filosofii comunişti de origine germană Karl Marx şi Friedrich Engels, al căror nume a fost dat multor străzi din întreaga Uniune Sovietică.

Printre alte nume pe care străzile capitalei Ucrainei nu le vor mai purta se numără cele ale liderilor militari sovietici din Al Doilea Război Mondial, precum şi cele referitoare la oraşe ruseşti ca Moscova, Rostov pe Don şi Magnitogorsk. În ciuda faptului că s-a născut la Kiev, numele scriitorului rus Mihail Bulgakov, unul dintre cei mai mari scriitori ai Uniunii Sovietice, a fost de asemenea înlăturat.

Toate străzile în cauză vor primi acum nume ucrainene, urmând să existe chiar o stradă a Eroilor Regimentului Azov, aluzie la grupul de militari ucraineni care au rezistat împotriva forţelor ruse timp de mai multe săptămâni în oraşul Mariupol la începutul acestui an, notează DPA. Kliciko a spus că nu toate noile denumiri au fost stabilite.

„Acesta este un pas important pentru a reduce manipularea mincinoasă şi influenţa agresorilor ruşi şi interpretarea istoriei noastre”, a declarat el.

Unele dintre noile nume vor fi alese de publicul ucrainean. Oricine în Ucraina poate participa şi peste 6,5 milioane de persoane au acces la o aplicaţie guvernamentală pentru smartphone în acest scop. Schimbările au fost dezvăluite pentru a coincide cu marcarea joi a şase luni de invazie rusă a Ucrainei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Kiev #războiul din Ucraina #strazi #Vitali Kliciko

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a declarat că nu există, deocamdată, o justificare economico-financiară pentru prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, cerere venită din partea unor fermieri.

„Dacă vorbim de licențieri, eu personal nu am văzut niciun argumentar economico-financiar pentru impunerea licențierii la import. Motiv pentru care am solicitat colegilor să facem împreună o analiză a impactului nu doar asupra unui grup de actori, dar asupra tuturor actorilor din tot lanțul valoric din Republica Moldova — de la import până la panificație, de exemplu”, a spus Osmochescu.

Potrivit ministrului, decizia va fi luată abia după ce va exista o analiză completă, bazată pe cifre concrete. El a precizat că, în ziua declarației, la Consiliul Economic de pe lângă prim-ministru avea loc o ședință a grupului de lucru pe acest subiect.

„Nu pot să mă expun acum, pentru că trebuie să ne bazăm pe argumente financiare și economice”, a mai spus el.

Osmochescu a atras atenția și asupra riscurilor de ordin extern pe care le-ar putea aduce o astfel de măsură, amintind episodul în care Republica Moldova a fost aproape de a i se impune licențierea exporturilor de struguri, vinuri și produse spirtoase către Ucraina, ca reacție la interzicerea temporară a importului de carne de pui.

„Gândiți-vă și la aspectul relațiilor internaționale pe care le avem cu partenerii din regiune”, a subliniat ministrul, adăugând că licențierea reprezintă o barieră netarifară în calea comerțului și că Moldova trebuie să țină cont de obligațiile sale internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Întrebat concret ce categorii de actori ar fi vizate, Osmochescu a explicat că, în prezent, licența pentru import este deja gratuită pentru cei care utilizează cerealele în scopuri precum producerea de furaje sau panificația.