Studenții refugiați din Ucraina își vor putea continua studiile în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. O decizie în acest sens a fost luată, astăzi, în ședința Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Potrivit documentului aprobat, Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba un Ordin, privind înscrierea în anul de studii 2022-2023 a studenților refugiați din Ucraina. Mobilitățile de studii pot fi organizate fără taxă, în limitele bugetelor instituționale.

Studenții refugiați din Ucraina vor putea fi înscriși în mobilitate în lipsa actelor confirmative privind studiile parcurse în instituțiile de învățământ superior, frecventate anterior în Ucraina, și fără prezentarea scrisorii de accept a Ministerului Educației și Cercetării.

Totodată, în cadrul ședinței de astăzi, membrii CSE au decis prelungirea, pentru perioada septembrie – octombrie 2022, a termenului de achiziție a energiei electrice de către SA „Energocom”, în baza negocierilor directe. Furnizorii vor încheia cu SA „Energocom” contracte bilaterale pentru asigurarea cantităților de energie electrică necesară, iar în cazul modificării tarifelor, vor fi semnate acorduri adiționale.

O altă decizie a CSE prevede măsuri privind asigurarea construcției drumului de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova – Bumbăta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSE #decizii CSE #studenti din Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.