Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    -0.3401%
  • USD
    17.9200
    -0.0413%
  • RUB
    0.2197
    0.2276%
  • RON
    3.7663
    -0.2337%
  • UAH
    0.3945
    0.2028%

Toate știrile

06 noiembrie 2026

DOC Minus 13 judecători. Actul prin care se propune reformarea CSJ. Avocații și procurorii vor putea ajunge magistrați

29 Aug. 2022, 12:42
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
29 Aug. 2022, 12:42 // Politica //  Realitatea.md

Până la 1 iunie 2023, din cei 33 de judecători din cadrul Curții Supreme de Justiție (CSJ) ar urma să fie redus la 20. O asemenea prevedere se regăsește în proiectul de lege cu privire la reformarea CSJ, document care a fost remis spre coordonare și consultare publică, până la 6 septembrie, ca ulterior proiectul să fie expediat și Comisiei de la Veneția pentru expertizare.

Potrivit Ministerului Justiției, reducerea numărului magistraților de la CSJ urmează să intre în vigoare odată cu începerea activității a noii componențe a CSJ.

Conform proiectului, magistrații CSJ vor fi selectați de Consiliul Suprem al Magistraturii, prin concurs public, în bază de merit. 13 judecători vor fi selectați din rândul judecătorilor de carieră. Pentru persoanele care au activat în calitate de judecător în instanțele judecătorești, proiectul prevede o experiență de cel puțin 8 ani efectiv lucrați în calitate de judecător, iar pentru persoanele care au activat în calitate de judecător al Curții Constituționale sau al Curții Europene pentru Drepturile Omului (CtEDO), o experiență de cel puțin 6 ani.

Alți 7 judecători vor fi selectați din rândul juriștilor non-judecători cum ar fi avocați, procurori, profesori universitari, care au o experiență de cel puțin 10 ani efectiv lucrați în funcțiile respective.

La fel, proiectul prevede efectuarea evaluării extraordinare a actualilor judecători ai CSJ, precum și a candidaților la cele 7 funcții destinate non-judecătorilor. Evaluarea extraordinară se va efectua în două etape: evaluarea integrității etice și financiare, și evaluarea profesionalismului.

Prima etapă este pusă în sarcina Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting), care se va  expune asupra integrității etice și financiare a actualilor judecători din CSJ, cât și a candidaților la funcțiile vacante din CSJ. În acest context, se propune prelungirea mandatului Comisiei pre-vetting cu încă un an.

În cazul în care candidatul va promova prima etapă a evaluării de către Comisia pre-vetting, atunci CSM, prin intermediul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, va efectua evaluarea candidatului pe un al treilea criteriu – profesionalismul relevant funcției.

Proiectul de lege propus spre examinare stabilește și competențele pentru CSJ:

–         asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul justiției;

–         examinarea, în calitate de primă instanță, a categoriilor de cauze stabilite de lege;

–         examinarea, în calitate de instanță de recurs, a cauzelor cu cea mai mare importanță socială și juridică, precum și asupra celor care relevă încălcări deosebit de grave ale legii și ale drepturilor omului;

–         sesizarea Curții Constituționale privind examinarea excepției de neconstituționalitate a actelor juridice care rezultă din cauze penale contravenționale, civile sau administrative concrete;

–         soluţionarea cererilor de revizuire a cauzelor în urma pronunţării unei hotărâri de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO;

–         soluționarea, în cazurile prevăzute de lege, a altor tipuri de cereri.

De asemenea, CSJ va fi autoritatea principală responsabilă de asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul judecătoresc. În acest scop, CSJ va putea întreprinde un șir de măsuri:

–          va publica recomandările rezultate din activitatea de generalizare a practicii judiciare;

–         va elabora, aproba și publica ghiduri cu privire la aplicarea legislației (similar CtEDO, Înaltei Curți de Casație și Justiție din România);

–         la solicitarea instanțelor judecătorești va emite avize consultative (similar Curții Europene de Justiție și CtEDO);

–         va emite hotărâri obligatorii pe marginea demersului în interesul legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Nov. 2026, 11:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
06 Nov. 2026, 11:56 // Slider //  Realitatea.md

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.