După ce Igor Dodon l-a acuzat pe Petru Iarmaliuc de scurgeri de informații și divulgarea datelor secrete ale anchetei, procurorul îi răspunde. Într-un comentariu oferit pentru PROTV, acesta a menționat că nu a făcut nimic altceva decât să comunice oficial cu presa.

Referitor la plângerea depusă la Consiliul Superior al Procurorilor, în care se spune că a manipulat, Iarmaliuc afirmă că unele informații au fost hașurate de Dodon. În același timp, potrivit lui, învinuitul în dosar și-a încălcat angajamentul de a nu divulga detaliile investigațiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Am informat presa în mod obiectiv. Ca să demosntrăm că operăm cu probe, dar nu doar declarații sterile, așa cum o fac alții, chiar dacă în documente este indicat 746 de conexiuni telefonice în perioada respecivă, spuneți-mi vă rog frumos cu ce am manipulat eu”, a declarat Iarmaliuc.

Marți dimineața, Igor Dodon anunța că avocații săi depun o plângere la CSP și l-a acuzat pe procurorul Petru Iarmaliuc de divulgarea informațiilor secrete din dosar. Socialistul a publicat captura dintr-un document, menționând că este vorba despre un raport oficial, în care se vorbește despre 28 de apeluri la nouă numere de telefon și 33 de SMS recepționate și expediate. În aceeași captură este indicată și cifra de 748 de conexiuni telefonice.

„În primul rând, avocații au atras atenție la faptul Petru Iarmaliuc prezintă informații secrete din dosar, ce confirmă o dată în plus că aceasta sursă ar putea fi autorul tuturor scurgerilor informațiilor secrete. În al doilea rând, avocații au evidențiat că procurorul manipulează pe ideea că eu aș fi săvârșit „o abatere” de la condițiile plasării în arest la domiciliu prin utilizarea telefonului mobil. Subliniez încă o dată că nu am interdicție de a discuta cu orice persoane, inclusiv la telefon, excepție fiind cele implicate în dosar”, afirma fostul președinte.

Procurorul Petru Iarmaliuc instrumentează dosarul fostului președinte, plasat în arest la domiciliu la sfârșitul lui mai. Socialistul este acuzat de trădare de Patrie, corupere pasivă, îmbogățire ilicită și acceptarea finanțării PSRM de către un grup criminal organizat.

În calitate de complici la îmbogățire ilicită figurează mama, soția și cumnatul ex-șefului de stat. Contabila Partidului Socialiștilor a prmit învinuiri în episodul finanțării ilegale a formațiunii politice.

Luni, Curtea de Apel nu a admis recursul avocaților lui Igor Dodon privind măsura preventivă, după ultima prelungire a ei. Politicianul a rămas arest la domiciliu.

#acuzatii #Ancheta #Dodon #dosarul dodon #Iarmaliuc #informații secrete #reacție

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.