Igor Dodon depune o nouă plângere la Consiliul Superior al Procurorilor. El afirmă că Petru Iarmaliuc ar fi lansat falsuri despre „peste 700 de apeluri telefonice”, efectuate de fostul președinte de la un telefon mobil, în perioada 26 mai – 10 iunie.

Socialistul a publicat captura dintr-un document, menționând că este vorba despre un raport oficial, în care se vorbește despre 28 de apeluri la nouă numere de telefon și 33 de SMS recepționate și expediate, însă este indicată și cifra de 748 de conexiuni telefonice. Mai mult, ex-șeful de stat afirmă că Iarmaliuc ar putea fi persoana care ar fi admis scurgeri de informații secrete din dosar.

„Minciuna și dezinformarea este deja ceva patologic in aceste dosare penale inițiate pe criterii politice, însă practica dată este una ilegală în cazul justiției. Avocații mei am depus o nouă plângere pe acțiunile contrar legii ale procurorului Petru Iarmaliuc. În adresarea către Consiliul Superior al Procurorilor, avocații au demonstrat falsul lansat conștient de Petru Iarmaliuc despre Această informație a fost răspândită rapid de media, pentru a lăsa impresia greșită a unor „posibile” încălcări ale condițiilor arestului provizoriu, care ar motiva păstrarea acestei măsuri de reprimare.

În primul rând, avocații au atras atenție la faptul Petru Iarmaliuc prezintă informații secrete din dosar, ce confirmă o dată în plus că aceasta sursă ar putea fi autorul tuturor scurgerilor informațiilor secrete.

În al doilea rând, avocații au evidențiat că procurorul manipulează pe ideea că eu aș fi săvârșit „o abatere” de la condițiile plasării în arest la domiciliu prin utilizarea telefonului mobil. Subliniez încă o dată că nu am interdicție de a discuta cu orice persoane, inclusiv la telefon, excepție fiind cele implicate în dosar.

În al treilea rând, în adresare au fost prezente probe că procurorul Petru Iarmaliuc dezinformează conștient cu „peste 700 de apeluri telefonice” în perioada 26 mai – 10 iunie”, afirmă Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni, Curtea de Apel nu a admis recursul avocaților lui Igor Dodon privind măsura preventivă. Dodon se află în arest la domiciliu de la sfârșitul lunii mai, fiind acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului de către un grup criminal organizat, îmbogățire ilicită și trădare de Patrie.

Fostul șef de stat pledează nevinovat și acuză guvernarea de comandarea dosarului. Drept replică, succesoarea sa, Maia Sandu, îl îndemna să nu îi fie frică, dacă nu a comis ilegalități.

#CSP #Dodon #dosarul dodon #Iarmaliuc #plangere

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.