Scriitorul Ion Druță este astăzi omagiat și împlinește 94 de ani. El s-a născut la 3 septembrie 1928 la Horodiște, un sat de răzeși de pe malul Nistrului, Soroca, într-o familie de ţărani. A colaborat la ziarul „Ţăranul Sovietic”, în paginile căruia a debutat cu o serie de schiţe.

În 1957 a absolvit Cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de literatură „M.Gorki” al Uniunii Scriitorilor din URSS. În 1969 se stabileşte la Moscova. Opera lui evoluiază de la bun început în albia unei viziuni filosofico-poetice originale. Dramaturgia lui Ion Druță s-a impus de la bun început prin originalitatea subiectelor, a eroilor şi a conflictelor prezentate, precum şi prin noutatea procedeelor artistice utilizate.

Drama „Casa mare” a fost montată în premieră în anul 1961 la Teatrul central al Armatei Sovietice din Moscova și în 1962 la Teatrul muzical-dramatic „A. S. Puşkin” din Chișinău. Piesa a cucerit spectatorii prin acuitatea dramatismului şi prin lirismul ce învăluie destinul eroinei principale – văduva de război Vasiluţa, care rămîne fidelă memoriei soţului căzut în luptă.

Unele piese ale lui Ion Druță sunt versiuni dramatice ale propriilor sale lucrări în proză: „Horia” după „Clopotniţa”, „Plecarea lui Tolstoi” după nuvela cu acelaşi titlu. Dramele lui Ion Druţă înglobează în sine vieţi omeneşti distincte,caractere tipice, colizii ascuţite, ce se consumă sub ochii spectatorului, care trăieşte renumita stare de catarsis. Ion Druţă vine în dramaturgie ca un bun cunoscător al cerinţelor genului şi speciei pe care o cultivă. Replicile sunt deosebit de expresive, ele completînd sugestiv ideea anunţată în titlu.

Opera dramatică a lui Ion Druță se bucură de un larg ecou, piesele sale văzând lumina rampei în numeroase teatre din ţară şi de peste hotare.

După scenariul lui Ion Druță s-a turnat în 1965 la studioul „Moldova-film”, pelicula „Ultima lună de toamnă”, distinsă la Festivalul internaţional de filme de la Mar-del-Plata (Argentina), cu mai multe premii. Sciitorului și dramaturgului i s-a decernat în 1967 Premiul de Stat al RSSM. Ion Druță a fost decorat cu două ordine Drapelul Roşu de Muncă şi ordinul Prietenia popoarelor.

La 26 august 2008, a obţinut Premiul de Stat „pentru contribuţia de excepţie la dezvoltarea culturii şi literaturii naţionale şi universale”.

Din anul 1969, scriitorul Ion Druță este stabilit la Moscova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ion Druta #scriitor #zi de nastere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.