Fiind la hotarul unui conflict armat, Republica Moldova ar putea deveni piață neagră de armament. Șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, afirmă că riscul de creștere a contrabandei cu muniții ar putea crește.

Declarațiile au fost făcute de oficial în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi”, difuzată la TVR Moldova. El a menționat că situațiile despre care s-a vorbit în presă, de fapt, erau cazuri individuale, persoanele reținute la frontieră dețineau arme ilegal, însă le utilizau pentru autoapărare. Totodată, conform lui, când există semnale referitoare la comerțul ilicit, sunt sesizate autoritățile ucrainene, responsabilitatea celor din Moldova fiind să nu admită trecerea hotarului cu muniții.

Un aspect de contrabandă care nu s- a materializat dar îl avem în vizor este contrabanda cu arme. Acolo unde este un conflict armat și este circuit larg de arme de diferit tip, de la mărimi mici până la rachete antitanc, riscul de a avea piață neagră de arme este larg. Sesizăm și colegii din Ucraina când vedem canale, mesaje, indici. Îi sesizăm pe ei și iau măsurile de rigoare pe teritoriul lor. Noi avem grijă să nu treacă pe partea asta. Anticipăm riscul că acest tip de contrabandă ar putea crește în viitor, dar încercăm să luăm măsurile encesare pentru a preveni”, afirmă Musteața.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Directorul Serviciului a mai dezvăluit în cadrul emisiunii că trupele ruse își propun să ajungă la hotarul cu Ucrainei cu Republica Moldova. Totodată, în opinia lui, alertele frecvente cu bombă din ultima perioadă au scopul de a testa reacția autorităților din țara noastră, însă Musteața nu precizează cine este interesat de aceste informații.

#Alexandru Musteata #arme #contrabanda #piata neagra #războiul din Ucraina #SIS

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.