Proprietarul de sere Pieter Wijnen ar vrea să se concentreze pe cultivarea legumelor, dar de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, viața lui se învârte în jurul prețurilor la gaz și electricitate, mai degrabă decât în jurul ardeiului sau al castraveților, scrie Reuters, transmite jurnalul.ro.

„O seră ca aceasta, pe timp de iarnă, trebuie să o încălzești”, a spus el despre unitatea sa de 32 de hectare din provincia Limburg din sudul Olandei, care oferă 11 milioane de kilograme de ardei gras pe an, dintre care mulți ajung în supermarketurile germane.

„Când prețurile vor crește, și vor fi mult mai mari decât cele cu care suntem obișnuiți, atunci trebuie să ne schimbăm planurile”.

Printre alte măsuri, Wijnen reduce suprafața pe care o va menține caldă la Wijnen Square Crops în această iarnă și cultivă mai puțini castraveți, mai mari – și vinde surplusul de electricitate pe care îl generează înapoi la rețea pentru a acoperi costurile.

Serele au contribuit la transformarea Olandei în al doilea mare exportator agricol din lume, după Statele Unite. Dar industria de 8 miliarde de euro a crescut cu gaze ieftine, iar acum se confruntă cu o criză care va grăbi trecerea la alte surse de energie și ar putea duce la falimentul multor companii.

În condițiile în care Rusia a restricționat livrările de gaze ca răspuns la sancțiunile occidentale pentru invazia sa în Ucraina, prețurile europene au crescut de 20 de ori față de nivelul de acum un an.

Grupul industrial Glastuinbouw Nederland spune că până la 40% dintre cei 3.000 de membri ai săi se află în dificultate financiară. Acest lucru ar putea însemna mai puține fructe, legume și flori în afara sezonului în supermarketurile europene, iar producția s-ar putea muta în țări mai calde precum Spania, Maroc și Kenya.Până de curând, serele olandeze foloseau în jur de trei miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică aproximativ 8% din totalul național. Această cantitate a scăzut pe măsură ce au devenit disponibile alternative regenerabile, dar amploarea scăderii din acest an este mai degrabă un semn de suferință decât de adaptare, spun cultivatorii. Potrivit Statisticii locale, consumul de gaz al industriei a scăzut cu 23% în anul terminat în iunie.

„Un număr mare de cultivatori aleg să își închidă afacerea pentru că nu se așteaptă la nicio schimbare pe termen scurt”, a declarat Michel van Schie de la Royal HollandFlora, cooperativa care administrează cea mai mare licitație de flori din lume în Aalsmeer, la sud de Amsterdam.

Supermarketurile au redus preventiv comenzile de flori cu aproximativ o treime, în așteptarea faptului că consumatorii vor cheltui mai puțin, a adăugat el.

Industria olandeză a serelor este profund legată de gazele naturale din cauza moștenirii câmpului de gaze Groningen, care a fost cel mai mare din Europa timp de decenii, până când producția a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor pe care le-a declanșat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele sere mai mari, cum ar fi cea a lui Wijnen, dispun de centrale de cogenerare care ard gazul pentru a crea atât căldură, cât și electricitate – un sistem eficient cu o capacitate de 2,4 gigawați distribuită la nivel național, aproximativ 14% din totalul olandez.

Multe sere au nevoie de căldură mai mult decât de electricitate și pot vinde energia electrică în exces în perioadele de vârf.

Unele sere au investit în biomasă pentru căldură, deși lemnul devine tot mai scump sau nu mai este disponibil. Câteva au încălzire geotermală. Toate utilizează energia solară pentru încălzire și creșterea plantelor – efectul de seră inițial.
„Fiecare cultivator este unic, ceea ce face foarte greu să tragem concluzii cu privire la această criză”, a declarat analistul Rabobank Cindy van Rijswick, adăugând că unele sere olandeze cu contracte de gaze ieftine ar putea prospera.

În timp ce producția de la Groningen s-a oprit, Wijnen a investit 30 de milioane de euro într-un proiect geotermal și în instalații de biomasă. Dar, în mod ironic, instalațiile sale de cogenerare cu gaz sunt în prezent un colac de salvare.
„Nu am nevoie de toată energia electrică, dar piața are nevoie de energia electrică scumpă, așa că producem energie electrică, o vindem la rețea, iar apoi căldura este uneori destul de ieftină pentru mine”, a spus el.

Cu toate acestea, Van Rijswick de la Rabobank a declarat că actuala criză ar putea remodela industria, cu o posibilă inversare a tendinței către producția locală – care a contribuit la stimularea sectorului serelor.

„Este ca și cum ne vom întoarce din nou în istorie, cu Spania producând iarna, iar țările din nordul Europei producându-și propriile legume pe timpul verii. Unii oameni spun că poate așa ar trebui să fie.”

#criza gazelor #lalele #Olanda

Un raport transmis de CIA ministerelor de Externe europene le informează despre o posibilă operaţiune cu drone ruseşti împotriva obiectivelor lor strategice. Guvernele francez, spaniol şi italian ar fi fost avertizate în mod special cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor dinspre mare, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, preluat de Le Figaro, transmite News.ro.

Ziarul spaniol citează o sursă apropiată Ministerului Apărării din Lituania, care indică faptul că ar fi vorba de „drone lansate de pe mare, ascunse într-un container”.

Tipul de dronă care ar putea fi utilizat împotriva Franţei, Spaniei sau Italiei este un model Gerbera, cu o lungime de doi metri şi o anvergură a aripilor de 2,50 metri. Acest proiectil, cu o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h şi o rază de acţiune maximă de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, zborul ar dura între una şi două ore. Gerbera ar putea, la impactul cu ţinta, să provoace un incendiu, să avarieze echipamente critice sau să determine închiderea unui aeroport, însă fără a fi capabilă să distrugă o instalaţie majoră.

Mai mulţi analişti din domeniul apărării consultaţi de El Mundo afirmă că acest raport foarte precis al CIA a fost luat foarte în serios de către autorităţile franceze. Această avertizare coincide, de altfel, cu convocarea excepţională de către Emmanuel Macron a liderilor partidelor la Palatul Élysée, pe 18 septembrie, care i-a alertat cu privire la „deteriorarea rapidă a situaţiei internaţionale”.

Legătura dintre aceste două ştiri nu este însă dovedită. Franţa, la fel ca Spania şi Italia, organizează alegeri în 2027, la care participă forţe naţionaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic specializat în strategia militară rusă, „Rusia observă unde va avea cel mai mare impact fiecare acţiune din cauza lipsei de rezilienţă, a slăbiciunii apărării civile şi a fragilităţii politice”, spune analistul.

A doua zi după reuniunea de la Palatul Élysée, canalul Telegram Rybar, apropiat armatei ruse, a publicat o hartă a Mediteranei sub titlul „Medicina rusă împotriva aroganţei franceze”. Un text care însoţea postarea descria livrarea de drone Geran-5 către Algeria şi indica faptul că acestea ar putea atinge baze militare, fabrici aeronautice sau complexe petrochimice din sudul Franţei.

În ceea ce priveşte ideea de a lansa drone de pe nave, Rusia s-a antrenat deja în acest sens, după cum relata în septembrie 2025 publicaţia ucraineană Defense Express.

Dezvăluirea acestui raport al CIA alimentează, de asemenea, întrebările legate de vizita şefului puternicului serviciu de informaţii american, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a afirmat că acesta a venit pentru a purta discuţii cu serviciile secrete ruse. Potrivit Politico şi Wall Street Journal, acesta i-ar fi avertizat în privinţa oricărui atac sau provocare la adresa unei ţări membre a NATO. Această deplasare sugerează că americanii erau deja informaţi la acea vreme cu privire la intenţiile ruseşti împotriva membrilor NATO.

Încercările de destabilizare a ţărilor europene care susţin Ucraina s-au înmulţit în ultimul an. În septembrie 2025, 19 drone militare ruseşti au traversat graniţa poloneză şi au pătruns în spaţiul aerian al ţării. Mai recent, în august 2026, o tentativă de atentat cu o dronă explozivă împotriva aeroportului din Leipzig a fost atribuită Rusiei. Obiectivul acestor activităţi de sabotaj este, fără îndoială, acela de a semăna discordie în cadrul NATO şi de a îngrijora opinia publică europeană. Surse din serviciile de informaţii din ţările baltice, contactate de El Mundo, evaluează că această agresivitate sporită vizează, de asemenea, să răspundă la multiplele atacuri ucrainene împotriva infrastructurilor energetice ruseşti.