A treia parte din recolta de cartofi din nordul Republicii Moldova va rămâne în câmp. Raionul Briceni, considerat patria cartofului, a fost puternic afectat de secetă. Condițiile nefavorabile au făcut ca legumele să putrezească încă în sol. Prin urmare, prețul la cartofi nu va scădea. În prezent, un kilogram de legume direct de la producător costă până la 5,50 lei pentru un kilogram, dublu comparativ cu sezonul trecut, scrie nordnews.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acest fermier deține 12 hectare de cartofi în satul Caracușenii Vechi, raionul Briceni. Din cauza secetei și a insuficienței de calciu, 40% din recoltă a fost compromisă.

„Am așteptat o recoltă de 10 tone, dar strângem 6-7 tone. Am sădit câte 3 tone la hectar”.

Iar Ion Timoftică deține 1,5 hectare de cartofi. Bărbatul spera să obțină profit pentru a-și întreține familia, dar nu i-a reușit.

„Anul trecut am strâns aproape 13-14 tone de pe un hectar. În acest an este foarte slab pentru că nu au fost ploi până nu demult. Priviți cât este de măruntă. Trei sunt mici și una mășcată. Am nepoți, copii, nurori. Le voi da câțiva saci pentru că e tot ce am”.

Zilierii spun că strânsul cartofilor este o muncă grea, dar nu au altă alternativă.

„Strângem cartofii mari, iar cei mărunți la o parte. Cei putrezi rămân în câmp. Lucrăm așa 10 ore pe zi”.

„Lucrăm greu, salariul e mic, dar totul e scump. Muncim de dragul copiilor noștri, pentru a avea cu ce-i crește”.

Pentru că prețul la cartofii de pe rafturile din piețe și magazine este mare, oamenii cumpără legumele direct de la producătorii care își vând roada pe marginea traseului Briceni-Edineț.

„5,50 lei. – Dă-mi doi saci. 00.18 – De care, albă sau roșie? – Roșie”.

„Dacă nu vom mânca cartofi, atunci ce altceva? De unde carne? Carnea e scumpă. Vom cumpăra câte doi saci de persoană, pentru câți suntem în familie”.

„Cumpărăm sî avem ce mânca la iarnă. –Cât cumpărați? – Șapte saci. Nu e devreme, că va sta aici, că acasă, nu e totuna? Ei au scos-o din pământ și e bună”.

„Acum puțin, apoi mai cumpărăm pentru iarnă. Vom cumpăra un sac, cât îmi permite buzunarul. E normal, sunt cartofi și mai scumpi”.

Anul trecut, agricultorii din Briceni au strâns câte 25 de tone de cartofi la hectar, iar în acest sezon doar 12, și asta în condițiile în care și-au udat culturile.

„Acum șase ani, suprafață plantată cu cartofi era de 6 mii de hectare, iar anul acest am ajuns la doar 1510 ha. Se întâmplă pentru că, acum 6-8 ani, producătorii exportau cartofi în Federația Rusă. Totodată, fermierii se confruntă cu un deficit tot mai mare a brațelor de muncă”, – a spus Iulia Jeleznii, șefa Secției Agricultură, Relații Funciare și Cadastru, Briceni.

În piețele și magazinele din țară, un kilogram de cartofi costă între 9 și 13 lei.

#agricultori #Briceni #cartofi

Într-un atelier din Bălți, răbdarea se măsoară în mii de puncte cu acul, iar fiecare cămașă tradițională devine o poveste despre familie, identitate și rădăcini românești. Un proiect susținut financiar de Guvernul României le aduce împreună pe femeile care transformă un meșteșug vechi în artă și contribuie la păstrarea portului popular, scrie Vocea Basarabiei.

„După ce a fost tras un fir de beteală din pânză, care este una de casă, țesută în condiții casnice, pe acest fir, ca o linie dreaptă, noi tăiem pânza și aici vom avea o parte din un stan, ce va fi or stanul din față sau din spate de la cămașă.”

La centrul „Anastasis” din Bălți, în jur de zece femei se întâlnesc săptămânal și cos cămăși tradiționale inspirate din diferite zone etnografice ale spațiului românesc. Îmbrăcate în ii, bundițe și opinci, sub îndrumarea meșterului popular Stela Drăguțan, basarabencele învață toate etapele de lucru: de la croirea pânzei și pregătirea stanului până la alegerea izvoadelor și cusutul motivelor ornamentale.

„Drag mi-i portul românesc

Cu el tare mă mândresc

El aduce din străbuni

Tradiții pentru români.

Îl purtăm cu veselie,

Să purtăm tradiția vie

Portul nostru popular

Este cel mai frumos dar.”

În atelier însă se ascund și povești personale. Ecaterina este cea care mai sparge liniștea lucrului cu câte o glumă. Cămașa din mâinile ei îi este destinată mamei, iar printre fire și simboluri și-a făcut loc și azuriul ochilor acesteia.

„Timp de un an, eu am cusut această cămașă mamei, alegând simbolurile care o reprezintă pe ea. Ochii ei albaștri, cămașa fiind pe elemente de culoare albastră”, spune Ecaterina, membră a atelierului de cusut ie.

Câteva scaune mai încolo, Tatiana poartă la atelier prima cămașă tradițională cusută chiar de ea. Acum lucrează la una pentru soțul său. Spune că acest meșteșug îi aduce liniște sufletească, deși ultimele rânduri de cusătură sunt și cele care îi pun cel mai mult răbdarea la încercare.

„Mi-a rămas foarte puțin, dar puținul de la urmă este cel mai greu, pentru că cel mai multe timp îți fură și aici vezi cele mai multe gafe, pe care, poate de la început, nu le-ai văzut și acum trebuie cumva să le înlături și să le corectezi. Dar, mergem înainte”, spune Tatiana.

Pe pânză nu ajunge însă orice desen. Nordul se citește în croi, în cromatică și în izvod. Linii, romburi și alte forme geometrice, alături de nuanțe inspirate din natură, trec din costumul tradițional în ornamentica locuințelor, în lemn, ceramică sau piatră.

„Ne plac culorile, ce ne dă naștere pământul și acele forme geometrice, care evident uneori sunt stilizate, pe care le întâlnim nu doar în costumul tradițional, dar le găsim și în arhitectura caselor, le găsim sculptate, încurstate, pictate și pe ceramică, cioplite în lemn și, de ce nu, și în piatră”, susține Stela Drăguțan, meșter popular.

Pânza, instrumentele de cusut și echipamentele necesare pentru păstrarea materialelor au fost cumpărate în cadrul proiectului „Ia românească în fiecare casă”, finanțat de Guvernul României, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, cu peste 270 de mii de lei moldovenești.

„Ele se adună și petrec un timp de calitate împreună. Acest lucru ne-a motivat să mergem mai departe pentru că am observat că se întâmplă o sinergie aici. Doamnele, fac schimb de informații de la rețete de gătit și până la diferite lucruri. Doamnele aici se simt bine”, a declarat Liliana Lungu, președinta Societății Femeilor Ortodoxe din cadrul Episcopiei de Bălți a Mitropoliei Basarabiei.