Ministerul Finanțelor nu agreează ideea acordării unor facilități fiscale pentru agricultorii afectați de seceta severă din acest an. Ministrul Dumitru Budianschi spune că acordarea facilităților fiscale pentru fermieri nu este o soluție întrucât bugetul de stat nu are alte venituri decât taxele și impozitele colectate. Politica executivului este de a susține agenții economici prin programe țintite să asigure dezvoltarea afacerilor, nu prin facilități fiscale, care pun în pericol sustenabilitatea bugetului, transmite IPN.

Recent, printr-o scrisoare comună semnată de președintele Federației Naționale a Fermierilor, președintele Asociației Moldova Fruct și președintele Asociației Forța Fermierilor, agricultorii au cerut autorităților amânarea plăților către creditori și acordarea facilităților fiscale pentru fermierii care au avut de suferit de pe urma secetei.

„Noi analizăm un pachet de măsuri pentru agricultorii care au suferit de pe urma secetei și în scurt timp ele vor fi anunțate. Noi avem politica de a ținti foarte bine acoperirea prejudiciilor prin susținerea agricultorilor și businessului în general, prin programe de sprijin. Când e vorba de facilități fiscale, nu are loc o țintire atât de bună și pierdem veniturile la buget. Prin asta se pierde capacitatea bugetului de a finanța agricultura, inclusiv prin Fondul de Intervenții în Agricultură, prin programe de subvenționare”, a spus Dumitru Budianschi în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Potrivit ministrului, toți trebuie să achite taxele și impozitele către stat, conform legii. „La fel ca și agricultorii, noi avem același interes ca atunci când ei au probleme, când au loc calamități, să existe pentru ei programe de susținere. De asemenea, susținem și încurajăm agricultorii să se asigure, dar tendința generală este de a susține agricultorii țintit și mai puțin să ajungem la practica facilităților fiscale. Noi nu avem alte surse de venit decât taxele și impozitele cetățenilor. Atât cât colectăm de la business, de la cetățeni, atât putem oferi înapoi societății. Concret în această situație excepțională, agricultorii pot fi ajutați prin metode țintite, dar eficiente pentru ei”, a mai spus ministrul.

Potrivit reprezentanților mai multor organizații agricole, seceta severă din acest an a compromis recolta de porumb în proporții de 80-90 la sută, în timp ce recolta de floarea soarelui și de sfeclă de zahăr a fost compromisă în proporții de 60-70 la sută. Fermierii spun că din cauza inacțiunilor statului o mare parte din ramura agriculturii riscă să ajungă în faliment, generând pierderea a mii de locuri de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #ajutor #Dumitru Budianschi #fermieri #seceta

În perioada 2021-2025, sortimentul de medicamente eliberate pe bază de rețetă și fără rețetă s-a redus în fiecare an. Medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar cele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca în cazul medicamentelor cu rețetă, potrivit unei analize a pieței farmaceutice prezentate de Ministerul Sănătății.

Astfel, din cele 4.300 de medicamente comercializate în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025: 990 de medicamente eliberate pe bază de rețetă și 563 fără rețetă. În această perioadă, pe piață au intrat doar 845 de medicamente noi, astfel că sortimentul disponibil în farmacii s-a redus cu 708 produse. Prin urmare, în fiecare an au dispărut mai multe medicamente decât au fost introduse pe piață.

Dintre medicamentele cu un preț de producător de până la 30 de lei, în 2025 nu se mai comercializau 281 de produse eliberate pe bază de rețetă și 293 fără rețetă. În schimb, pe piață au apărut doar 84 și, respectiv, 71 de produse noi. Medicamentele care au rămas în vânzare s-au scumpit cel mai mult, cu 11% în cazul celor eliberate pe bază de rețetă și cu 18% pentru cele fără rețetă.

În ceea ce privește medicamentele esențiale, au dispărut 640 de produse eliberate pe bază de rețetă și 130 fără rețetă. Sortimentul medicamentelor esențiale eliberate pe bază de rețetă din farmacii s-a redus cu 308 produse, ceea ce reprezintă o scădere de 18%.

Totodată, 56 de substanțe esențiale care erau comercializate în 2021 nu mai aveau, în 2025, niciun produs disponibil în farmacii sau în sistemul de compensare. Cele mai multe sunt destinate utilizării în spitale sau au fost înlocuite cu medicamente mai noi. Cu toate acestea, șapte substanțe destinate tratamentului în ambulatoriu au dispărut fără a fi înlocuite.

„În 2025, farmaciile au vândut medicamente de 5,4 mld. lei, cu 25% mai mult decât în 2021, la aproximativ același număr de cutii. Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%, deși oamenii au cumpărat cu 9% mai puține cutii. Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%. La medicamentele cu rețetă, creșterea cheltuielilor vine mai ales din trecerea la tratamente moderne pentru diabet, boli de inimă și prevenirea trombozelor.

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%: mai mulți pacienți au primit tratament. Medicamentele compensate devenite indisponibile au fost acoperite în mare parte prin extinderea listei în 2024”, transmite MS.

Ministrul Alexandru Gașnaș a adăugat că, pe lângă cursul valutar, inflație și deciziile comerciale ale producătorilor, analiza identifică două cauze. Prima este grila de adaos comercial „în trepte” din Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică, care lasă un câștig prea mic pentru medicamentele ieftine și reduce brusc adaosul comercial la fiecare prag de preț.

„De exemplu, la un medicament ieftin de 10 lei, distribuitorul și farmacia câștigau împreună cel mult 4 lei, iar la un medicament de 500 de lei – 80 de lei, respectiv se opta pentru medicamente scumpe, căci cele ieftine nu erau profitabile. A doua cauză este reaprobarea anuală a prețului fiecărui medicament: pentru medicamentele ieftine, efortul adesea nu se mai justifica. În plus, bonificațiile plătite de producători distribuitorilor și farmaciilor sunt bani care nu ajung la pacient, iar farmaciile mici lucrează la limita costurilor, cu o marjă netă sub 1%”, a spus Gasnaș.

Ministrul Sănătății propune două lucruri de bază:

păstrarea plafonului de preț la medicamentele fără rețetă esențiale, compensate și procurate centralizat, pentru a asigura prețuri corecte;
eliminarea modului actual de calcul al adaosului comercial „în trepte”, pentru a favoriza aducerea pe piață a medicamentelor ieftine.