Autoritățile de la Chișinău vor depune eforturi ca să fie încadrați în sistemul educațional, în câmpul muncii și să beneficieze de asistență medicală și socială refugiații ucraineni, care se mai află pe teritoriul țării noastre. O asemenea discuție a avut astăzi, 12 septembrie, președintele Paramentului, Igor Grosu, cu reprezentanta de țară a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în țara noastră, Francesca Bonelli.

Potrivit lui Grosu, reprezentanta de țară a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în țara noastră, Francesca Bonelli, și-a început adineauri activitatea în țara noastră.

„Am discutat astăzi cu Francesca Bonelli, reprezentantă de țară a Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați în țara noastră, care tocmai și-a început mandatul în noua funcție. În cadrul discuțiilor, ne-am referit în special la refugiaţii ucraineni și problemele cu care se confruntă. Am convenit să continuăm eforturile ca zecile de mii de cetățeni ucraineni care se află în continuare pe teritoriul Republicii Moldova să fie încadrați în sistemul educațional, în câmpul muncii, să beneficieze de asistență medicală și socială”, anunță Grosu.

Printre subiectele discutate de cei doi oficiali, au fost și modificările la legislația națională, menite să asigure o mai bună protecție și incluziune a refugiaților în țara noastră cum ar fi – statutul de protecție temporară, facilitarea procesului de angajare în câmpul muncii etc.

Precizăm că, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) are în gestiune centre de înregistrare pentru oferirea suportului financiar refugiaților din Ucraina care se află acum în Republica Moldova. Aceste centre sunt destinate pentru oferirea cardurilor preplătite. Echipele mobile sunt disponibile să ajungă la persoanele care nu au posibilitatea fizică să ajungă la centrele disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Francesca Bonelli #Igor Grosu #ONU #refugiati

Prețul petrolului a urcat din nou marți, 18 august, peste pragul de 90 de dolari pe baril, până la cel mai ridicat nivel de la sfârșitul lunii iulie, pe măsură ce scad speranțele că tensiunile dintre Statele Unite și Iran se vor calma rapid. În același timp, Donald Trump a transmis că nu există în prezent negocieri cu Teheranul, deși cu numai o zi înainte vorbea despre existența unui canal de comunicare cu Gardienii Revoluției, relatează antena3.ro.

Contractele futures pentru petrolul Brent, reperul internațional, au ajuns marți dimineață la aproximativ 91 de dolari pe baril, în creștere cu 0,1%. Petrolul american WTI a urcat cu 0,7%, până la 85 de dolari pe baril.

Creșterea vine după expirarea, luni, a armistițiului de 60 de zile convenit în iunie între Washington și Teheran.

Înțelegerea trebuia să ofere timp pentru negocieri privind un acord mai durabil și pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, însă aceasta se deteriorase deja înainte să expire oficial, iar în ultimele zile tensiunile au crescut din nou.

Trump: „Nu au loc discuții cu Iranul”

Donald Trump a scris marți, pe Truth Social, că Statele Unite nu poartă negocieri cu Iranul și că nici nu sunt programate astfel de discuții.

„Nu au loc discuții sau conversații și nici nu sunt programate cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne pe deplin în vigoare. Strâmtoarea Ormuz este deschisă și funcțională. Toate minele navale au fost îndepărtate sau detonate”, a transmis președintele american.

Declarația vine însă la numai o zi după ce Trump afirmase că administrația sa a stabilit un canal de comunicare cu Gardienii Revoluției Iraniene, forța militară care răspunde direct liderului suprem al Iranului.

Gardienii Revoluției au negat că ar exista astfel de discuții indirecte cu Statele Unite.

Și Jared Kushner, emisar special al administrației, prezentase luni o imagine foarte diferită față de cea descrisă marți de Trump.

„Aș spune că discuțiile dintre guvernul SUA și diferite zone ale guvernului iranian, la toate nivelurile, sunt probabil mai intense decât au fost vreodată”, a declarat Kushner pentru Fox News, vorbind despre conversații „foarte pozitive și active”.

Strâmtoarea Ormuz rămâne în centrul tensiunilor

Trump susține că operațiunile americane pentru îndepărtarea minelor navale din Strâmtoarea Ormuz au fost finalizate și afirmă în continuare că ruta este deschisă.

Traficul naval nu a revenit însă la nivelurile obișnuite, iar Iranul contestă afirmația potrivit căreia strâmtoarea funcționează normal.

Îngrijorarea investitorilor a crescut și după ce Trump a amenințat luni că ar putea bombarda Omanul, aliat al Statelor Unite, dacă acesta ar interveni în operațiunile americane din strâmtoare. Declarația a alimentat temerile că un acord de pace între Washington și Teheran este încă departe.

Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, iar orice risc de blocare sau limitare a traficului poate împinge rapid cotațiile în sus.

Tensiunile împing în sus și costurile de împrumut

Efectele conflictului se văd și pe piețele obligațiunilor. Randamentele titlurilor de stat au crescut marți, pe fondul temerilor că un conflict prelungit între SUA și Iran ar putea menține energia scumpă și ar alimenta din nou inflația.

Într-un asemenea scenariu, băncile centrale ar putea fi obligate să păstreze dobânzile ridicate sau chiar să le majoreze.

Randamentul obligațiunilor americane pe 30 de ani a urcat marți până la 5,33%, cel mai ridicat nivel din aproape două decenii, potrivit Reuters. În Germania, randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani a ajuns la maximul ultimilor 15 ani.

Analiștii Deutsche Bank au arătat că randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 30 de ani au atins maxime multianuale în mai multe țări, semn că presiunile asupra finanțelor publice rămân ridicate.