După două zile de confruntări soldate cu peste 170 de morţi din ambele părți, Armenia și Azerbaidjan au ajuns temporar la un numitor comun. În dimineața zilei de joi, 15 septembrie, cele două state au respectat încetarea focului, 15 septembrie, scrie France 24.

Luptele la granița armeano-azeră au izbucnit marţi, 13 septembrie. Potrivit Consiliului Național de Securitate din Armenia, confruntările s-au încheiat în noaptea de miercuri spre joi „graţie implicării comunităţii internaţionale”.

Rusia, mediatorul tradiţional în regiunea Caucazului, anunţase o încetare a focului marți dimineața. Cu totate acestea, înțelegerea a fost încălcată timp de două zile, cele două tabere acuzându-se reciproc de efectuarea bombardamentelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, Armenia a declarat că a pierdut 105 militari şi a acuzat Azerbaidjanul că a ocupat o suprafaţă de 10 kilometri pătraţi din teritoriul său. La rândul său, Baku a anunţat joi moartea a încă 21 de soldaţi, numărul deceselor în rândul militarilor azeri ridicându-se la 71.

O delegaţie a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară condusă de Rusia, urma să ajungă joi la Erevan pentru a examina situaţia.

Regiunea Nagorno-Karabah este un teritoriu muntos din interiorul Azerbaidjanului, controlat din anii ’90 de etnicii armeni. În 2020, disputa a degenerat într-un război de şase săptămâni, în cadrul căruia trupele azere au recucerit mai multe porţiuni de teritoriu. De atunci, de-a lungul frontierei comune au fost raportate schimburi frecvente de focuri de armă.

#Armenia #Azerbaidjan #confruntari #morți #victime

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.