În data de 2 octombrie, la Comrat va avea loc un Congres al deputaților de toate nivelurile și legislaturile, pentru prima dată după 1990. Informația a fost confirmată de către consilierul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, iar scopul adunării este de a „stabili acțiunile viitoare și soluțiile pentru autonomie”.

Pentru prima dată, despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov. La 19 august, când găgăuzii sărbătoresc „crearea Republicii Găgăuzia (Gagauz-Yeri)”, Konstantinov a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Ideea lui Dmitri Konstantinov este în totalitate susținută de către consilierul său, Ivan Burgudji, cel care în martie 2022 amenința Guvernul că UTA Găgăuzia va ieși din componența Republicii Moldova, dacă statul va renunța la statutul său de neutralitate.

Ivan Burgudji

Ivan Burgudji este cel care în 1988, la Comrat, a înființat organizația de eliberare națională „Gagauz Halkî”. După ce Chișinăul a refuzat să semneze noul tratat unional, în noiembrie 1989, Burgudji a fost unul dintre organizatorii Congresului I al poporului găgăuz, care a proclamat înființarea RSS Găgăuzia și a format „Garda Găgăuză”.

Potrivit documentelor, respectiva grupare a fost pe punctul de a iniția un conflict armat cu voluntarii moldoveni care au încercat în acei ani să apere independenţa Republicii Moldova. În consecinţă, „Gagauz Halkî” a fost interzisă pe teritoriul țării, cu toate că, în 1994, şi-a adus un aport considerabil la formarea autonomiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de semnarea Acordului de Asociere RM-UE, Burgudji s-a implicat activ în organizarea referendumului din februarie 2014, prin care găgăuzii și bulgarii din Taraclia erau chemați să aleagă între aderarea Moldovei la UE sau la Uniunea Vamală și să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord ca autonomia să iasă din componenţa Republici Moldova, în cazul în care țara noastră și-ar pierde suveranitatea.

#Congres National Gagauzia #UTA Gagauzia

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.