Pentru educarea unui elev, statul nostru cheltuie anual aproximativ 1 000 de dolari, adică de zece ori mai puțin decât alte țări. Despre acest lucru a anunțat experta în educație Natalia Grîu, în cadrul unui material realizat de Jurnal TV.

„Pentru comparație, un copil în Republica Moldova costă statul 15-16 mii de lei. O mie de dolari anual. Un copil din țările OECD, în mod obișnuit, pentru el statul cheltuie zece mii. E un cântar de zece ori mai puternic. Sunt de zece ori mai multe oportunități. Asta înseamnă investiții în infrastructura școlii, în materiale didactice, digitalizare”, afirmă expertul în educație.

Fosta secretară de stat de la Ministerul Educației consideră că trebuie întreprinși mai mulți pași, pentru a moderniza și eficientiza sistemul de învățământ din Republica Moldova. Printre aceștia se numără: integrarea ți simplificarea obiectelor de studiu; preluarea sub controlul statulului a procesului de editare a manualelor; remunerarea și sprijinirea corespunzătoare a cadrelor didactice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totuși, problema cea mai stingentă constă în faptul că bugetele școlilor abia acoperă salariile profesorilor și menținerea instituțiilor.

„Din momentul în care tot mai săraci și săraci devenim, managerii se văd nevoiți să gestioneze bugetele pe principiile necesității lor primare. Din datele pe care le știam anterior, în progresie geometrică, în jur de 70% din buget, care se ducea pe salarizare, unele școli ajung și la 90%. Asta e catastrofal”, conchide Natalia Grîu.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul de studii 2021-2022, în Republica Moldova își fac studiile 336 713 elevi.

#bani #cheltuieli #educație #elevi #Republica Moldova #sistem de invatamant

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.