FMI spune că avansul economiei moldovenești va fi egal cu zero, determinată de o contracție a investițiilor și de o încetinire a creșterii consumului privat pe fondul erodării puterii de cumpărare a veniturilor din cauza nivelului ridicat al inflației.

PIB-ul este prognozat la o creștere moderată continuă de 2,3% în 2023, susținută de o redresare a investițiilor şi a exporturilor nete. Creșterea este de așteptat să se redreseze pe termen mediu, susținută prin câștiguri puternice din reforme care promovează acumularea mai rapidă a capitalului și a productivității.

Cu toate acestea, economia reală va fi afectată pe termen mediu, reflectând perturbări prelungite induse de război, PIB-ul real situându-se la aproximativ 7% sub cel dinainte de război prognoza pentru 2026.

Inflația medie anuală este de așteptat să atingă 28,5% în 2022, determinată de creșteri suplimentare ale prețurilor alimentelor și energiei, presiunile de depreciere și ajustările tarifelor la energie. Inflația este probabil să atingă vârful în jurul lunii octombrie-noiembrie înainte de a se relaxa spre sfârşitul anului şi ajungând la 13,8% în 2023, în ipoteza că prețurile mărfurilor ar trebui să înceapă să crească se normalizează parțial începând cu trimestrul IV 2022. Presiunile de pe filiera alimentelor se preconizează că se vor reduce pe măsură ce perturbările comerciale se reduc și sunt identificate surse alternative de aprovizionare.

Cu toate acestea, personalul estimează că inflația va rămâne cu mult peste intervalul țintă a BNM până la sfârșitul anului 2023.

Riscurile pe domeniul energetic. O creștere mai accentuată decât se anticipează a prețurilor la energie. Securitatea energetică a Moldovei rămâne în pericol de întrerupere sau reducerea livrărilor de gaze naturale sau energie electrică, având în vedere dependența țării de aprovizionarea de Rusia și regiunea separatistă – Transnistria. Riscurile pentru securitatea alimentară și accesibilitatea pot, de asemenea să se amplifice pe măsură ce războiul persistă. O escaladare a războiului ar exacerba fluxurile de refugiați către Moldova, punând presiuni suplimentare asupra bugetului, în timp ce condițiile de finanțare sunt limitate. Guvernarea este amenințată de tulburările sociale, creșterea costurilor vieții și nemulțumirea politică față de deciziile politice.

Recent, FMI a aprobat debursarea a 27 mil. USD din programul de asistență pe care îl are Republica Moldova cu fondul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#crestere economica #FMI #Moldova

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunţat luni seară că Iranul aşteaptă un răspuns din partea SUA în urma unor noi discuţii indirecte desfăşurate prin intermediul mediatorilor qatarezi la New York pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu şi care să permită mai întâi redeschiderea Strâmtorii Ormuz. O propunere iraniană anterioară a fost respinsă de preşedintele american Donald Trump.

Mediatorii qatarezi „au prezentat idei şi le-am discutat. Ei trebuie să abordeze din nou problema cu partea americană, după care răspunsul final din partea Statelor Unite ne va fi transmis prin intermediul mediatorului qatarez”, a explicat ministrul Araghchi, într-un interviu acordat agenţiei iraniene Irna la New York, unde el a venit pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit AFP și EFE, preluate de Agerpres.

„Atenţia se concentrează în prezent numai pe Strâmtoarea Ormuz, iar redeschiderea acesteia este condiţionată de respectarea unor cerinţe pe care noi le-am comunicat celeilalte părţi”, a precizat ministrul iranian.

Qatarul estimează că răspunsul din partea SUA ar putea veni chiar în cursul zilei de marţi, după care „la Teheran va fi luată o decizie în funcţie de acesta”, a adăugat şeful diplomaţiei iraniene.

Anterior, Iranul a propus Statelor Unite un plan de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în termen de şapte zile şi de reluarea a negocierilor asupra programului nuclear iranian, în schimbul ridicării de către SUA a blocadei navale impuse porturilor iraniene, suspendării sancţiunilor asupra petrolului iranian şi restabilirii armistiţiului, propunere ce a fost însă respinsă de preşedintele american Donald Trump.

Războiul pe care Statele Unite şi Israelul l-au lansat împotriva Iranului intră în a opta lună şi procesul de soluţionare se află în impas, cu sancţiuni americane intensificate şi atacuri ocazionale ale Teheranului împotriva petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz.

Un acord provizoriu semnat în iunie, între timp eşuat, a permis atunci pentru o scurtă perioadă redeschiderea acestei strâmtori şi relaxarea sancţiunilor împotriva Iranului, înţelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluţionarea chestiunilor cele mai conflictuale, mai ales sancţiunile impuse Iranului şi dosarul nuclear iranian, acesta din urmă privind în special neutralizarea stocului de uraniu îmbogăţit al Teheranului.