Președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, a comentat în această seară, în cadrul emisiunii Rezoomat cu Ileana Pîrgaru de la Rlive, confirmarea făcută de concernul rus Gazprom privind livrarea parțială a volumelor pentru luna octombrie.

„Acum trebuie de văzut toate detaliile. Dacă volumul se reduce, pentru noi este important ca condiția să nu fie doar că livrează gaz regiunii transnistriene. Datele contractului nu arată tare frumos pentru Republica Moldova în condițiile în care ne obligăm să furnizăm gaz regiunii resprective, dar regiunea nu plătește nimic. Sub aspectul economic, dacă vorbim de negocierile cu partea rusă și ne întoarcem la problematica dată, noi avem foarte multe companii în stânga Nistrului care nu plătesc impozite, care nu beneficiază de lipsa accizelor etc.. Pe masa negocierilor, la Gazprom trebuia pusă această problematică, dacă nu se oferă contracte avantajoase și un preț avantajos, Republica Moldova ca stat este obligat să ofere condiții egale tuturor cetățenilor și companiilor moldovenești, indiferent de regiunea în care se află. Respectiv, doar 4 mld de lei din buget statul pierde doar ca să acorde aceste facilități unor companii din stânga nistrului”, a declarat Plîngău.

Amintim că în această seară, MoldovaGaz a primit de la gigantul rus Gazprom confirmarea parțială a volumelor de gaze pentru luna octombrie. Din cele 8.06 mln m3 pe zi (pentru ambele maluri), au fost confirmate 5.7 mln m3 pe zi. Anunțul a fost făcut de către vicepremierul Andrei Spînu.

”În acest sens, se repetă situația din luna octombrie anul trecut, când livrările au fost limitate cu 30%. Diferența este că în acest an avem un contract semnat care trebuie respectat. (…) În această perioadă nimeni nu va fi deconectat de la gaz sau electricitate. Continuăm să economisim, să facem rezerve și să ne pregătim de iarnă”, a anunțat vicepremierul Andrei Spînu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.