Comisia Europeană le-a cerut vineri statelor UE să fie mai restrictive în acordarea de vize pentru cetăţenii ruşi şi să intensifice controlul frontierelor, în timp ce mii de ruşi încearcă să-şi părăsească ţara pentru a se pune la adăpost de mobilizarea parţială decretată de preşedintele Vladimir Putin, transmite AFP, scrie agerpres.ro.

”O viză valabilă nu va mai fi de ajuns pentru a intra în UE. Autorităţile de frontieră vor trebui să efectueze controale de securitate suplimentare” în cazul cetăţenilor ruşi, a indicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Aceste noi ”orientări”, transmise de Bruxelles statelor UE, ”se referă numai la vizele de scurt sejur şi la controalele la frontiere, nu şi la azil. Azilul rămâne un drept fundamental”, a adăugat comisarul european.
”Ca urmare a noului context de securitate, statele membre sunt invitate să reexamineze vizele deja acordate” cetăţenilor ruşi, a mai cerut reprezentanta Comisiei Europene.4

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti anunţată pe 21 septembrie de Putin, în statele UE au intrat de atunci între 10.000 şi 20.000 de persoane în plus faţă de numărul celor din perioada similară a anului trecut, dar numărul cererilor de azil este nesemnificativ, a precizat comisarul european.

De acum înainte, o cerere de viză Schengen pentru cetăţenii ruşi ar trebui să fie efectuată în statele de origine ale acestora, iar ”examinarea cererii va trebui să fie foarte restrictivă” şi ”dacă apar îndoieli că solicitantul unei vize Schengen va rămâne în UE mai mult de 90 de zile, viza Schengen nu va trebui acordată”, a mai indicat Ylva Johansson. Ea a admis însă că emiterea şi revocarea vizelor ţin de competenţa statelor UE.

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.