Retailerul online Elefant a înregistrat pierderi nete de 12,4 milioane lei, echivalentul a 2,5 milioane de euro, raportat la cursul valutar actual, în primul semestru al anului 2022, în creștere față de 2021 (-4,5 milioane lei), scrie Bani.md cu referire la un raport publicat la Bursa de Valori București (BVB).

Cifra de afaceri a companiei a fost de 95,3 milioane lei în prima parte a anului, în ușoară scădere de 11,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit raportului, scăderea cifrei de afacere a fost determinată de mai mulți factori nefavorabili:

– ajustarea preferințelor de achiziție a clienților dinspre vânzările online spre offline ca urmare a eliminării restricțiilor cauzate de pandemia COVID-19;

– diminuare puterii de cumpărare a clienților ca urmare a efectelor cumulate de creștere prețurilor la produsele de bază și a conflictului din Ucraina.

Din punctul de vedere al distribuției vânzărilor online, cărțile au reprezentat 50% din vânzări, fiind urmată de parfumuri (12%), jucării (10%), carte străină (8%), cosmetică (4%), ceasuri (4%), home&deco (3%).

În primele șase luni ale anului 2022, ponderea cărților crește la 50% (6 luni 2021: 39%) din vânzările online, iar categoria parfumurilor scade la 12% (6 luni 2021: 19%). Jucăriile au crescut la o pondere de 10% (6 luni 2021: 9%).

Și volumul de comenzi a scăzut față de perioada similară a anului 2021 cu 4%.

Din punctul de vedere al valorii medii per comandă, evoluția acesteia este legată inclusiv de portofoliul de categorii. Astfel, în primele 6 luni 2022, valoarea medie a comenzii a fost de 140 lei în scădere cu 8% față de perioada similară a anului precedent.

Magazinul online este operat de compania Elefant Online SA (fosta Universal Online Promotion SRL), controlată de compania Millennium Gold Resources Limited, înregistrată în Cipru. Firma cipriotă deţine 60,7% din business, iar în spatele ei se află omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova

#Elefant.ro #Ion Sturza

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.