Banca Națională a Moldovei a negat informațiile care au apărut pe unele canale de Telegram, potrivit cărora autoritatea de reglementare ar fi avertizat băncile comerciale moldovenești să înceteze operațiunile cu unele companii din Belarus înainte de 3 iunie în legătură cu sancțiunile împotriva Belarusului. Aceleași canale s-au referit la un comunicat de presă al ProCreditBank, care ar fi anunțat suspendarea plăților în baza contractelor cu bieloruși din 3 iunie, printr-un ordin al Băncii Naționale. De fapt, comunicatul de presă ProCreditBank este despre altceva, scrie Newsmaker.

Ce s-a întâmplat

Unele canale moldovenești de Telegram au raportat că Moldova „interzice importul de produse ale întreprinderilor de stat din Belarus, iar Banca Națională a Moldovei a trimis o scrisoare tuturor companiilor care lucrează cu Belarus privind suspendarea operațiunilor bancare începând cu 3 iunie”.

În plus, pe unul dintre canale, autorii postării s-au referit la „decizia publicată pe site-ul web ProCreditBank, care ar relatat despre „impunerea unei interdicții (sancțiuni) asupra importului de produse ale întreprinderilor de stat din Belarus Belneftekhim, Grodno Azot, Belshina, Grodnokhimvolokno, Lakokraska, Naftan și Polotsksteklovolokno.”

Canalul a raportat, de asemenea, că „sancțiunile pot afecta întreprinderile concernului Belneftekhim: Mogilevkhimvolokno, Svetlogorskkhimvolokno, Gomelsteklo și Eximoil LTD”.

Ce spune Banca Națională

Banca Națională a negat informații că ar fi trimis „scrisori cu acest conținut” băncilor comerciale. BNM nu a raportat niciun detaliu că blocarea operațiunilor este în principiu posibilă.

Ce a spus, de fapt, ProCreditBank

De fapt, banca comercială a avertizat cu privire la posibila blocare a tranzacțiilor cu companiile din Belarus de către băncile corespondente sau băncile intermediare, referindu-se la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA (OFAC), care a impus sancțiuni împotriva a nouă întreprinderi din Belarus. Vorbim despre fabricile petrochimice și chimice din Belarus.

„Astfel, plățile de la și în favoarea acestor companii și a diviziunilor acestora în cadrul unor noi contracte nu sunt posibile, iar în cadrul contractelor vechi sunt posibile doar până la 03.06.2021 și doar pentru a înceta relațiile de afaceri”, a declarat banca într-un comunicat.

ProCreditBank a clarificat că, având în vedere incertitudinea situației, „băncile corespondente și băncile intermediare pot lua decizii indiferent de politica OFAC. Există riscul ca plățile să fie blocate și ulterior oprite fără a rambursa banii plătitorilor, chiar dacă acestea sunt legale. De asemenea, banca a subliniat că nu este responsabilă pentru plățile suspendate ale băncilor corespondente sau ale băncilor intermediare.

#Belarus #BNM

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.