Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, dar și Alianța pentru Unirea Românilor au început să facă agitație electorală înainte de termen. La această concluzie au ajuns observatorii Promo-LEX.

Potrivit lor, au fost înregistrate cel puțin 18 cazuri (17 – BECS, 1 – AUR) care conțineau și îndemnuri la vot pentru un anumit concurent sau potențial concurent electoral.

De asemenea, în perioada 21-25 mai, au fost identificate cel puțin 121 de cazuri ale BECS ce pot fi calificate drept utilizare a resurselor administrative în scop de promovare electorală.

„Dintre acestea, 120 de cazuri vizează implicarea angajaților din sectorul public în activități de campanie electorală și un caz – asumarea meritelor pentru servicii efectuate din bani publici”, anunță Promo-LEX.

Totodată, în această perioadă au fost raportate cel puțin 46 de activități electorale desfășurate de patru concurenți electorali: PAS (80%), BECS (11%), BERU (7%) și PPȘ (2%).

„Cele mai populare activități de promovare electorală au fost distribuirea materialelor electorale (63%) și întâlnirile cu alegătorii (28%). De asemenea, au fost raportate cel puțin trei cazuri ce pot fi calificate drept oferire de cadouri cu impact electoral (BECS – 2, BERU – 1)”, srie Promo-LEX.

Observatorii Promo-LEX susțin că și șeful statului, Maia Sandu s-a implicat în campania electorală, acordând susținere Partidului Acțiune și Solidaritate.

În raportul Promo-LEX mai este specificat că în perioada de referință, CEC a stabilit plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral și al grupului de inițiativă.

Astfel, suma maximă ce poate fi acumulată pentru susținerea financiară a unui concurent electoral constituie 20 707 700 de lei. Comparativ, menționăm că pentru alegerile parlamentare din 2019, cuantumul maxim al veniturilor a fost stabilit la 86 871 856 de lei.

„Diferența considerabilă a valorilor maxime stabilite în 2019 și 2021 se datorează modificării prevederilor Codului electoral (august 2019) și stabilirii unui plafon de 0,05% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. De asemenea, a fost stabilit cuantumul creditelor pentru concurenții electorali, în valoare de 50 000 de lei, similar alegerilor parlamentare din 2019”, adaugă Promo-LEX.

Conform observatorilor Promo-LEX, până la 25 mai, pe pagina web a CEC nu a fost publicat niciun raport al partidelor politice la începutul campaniei electorale (obligatoriu a fi prezentat de partidele politice care au intenția de a efectua viramente în contul „Fond electoral” de pe contul partidului politic).

În plus, potrivit datelor publicate pe pagina CEC, până la 25 mai 2021, informația privind deschiderea contului „Fond electoral” a fost prezentată doar de PAS, termenul-limită pentru publicarea informației respective de CEC fiind 26 mai.

Raportul integral poate fi accesat aici.

#alegeri #CEC #partide #Promo-Lex

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.