Curs valutar
  • EUR
    21.4716
    0.4597%
  • USD
    17.9777
    0.0412%
  • RUB
    0.2472
    0.6472%
  • RON
    4.3585
    0.4359%
  • UAH
    0.6591
    0.3945%

Raport de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate. PROMO-LEX prezintă cele mai importante aspecte

13 Mai 2021, 12:34
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Valentina Buză
13 Mai 2021, 12:34 // Alegeri //  Valentina Buză

În contextul organizării și desfășurării Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 – scrutin important pentru calitatea și vectorul procesului decizional din Republica Moldova, Promo-LEX a prezentat primul Raport de monitorizare. Astfel, Raportul cuprinde rezultatele monitorizării perioadei preelectorale și a celei electorale până la startul procedurilor de desemnare a candidaților (23 decembrie 2020 – 11 mai 2021).

Așadar, printre cele mai importante aspecte abordate în cadrul Raportului se numără:

Cadrul legal relevant organizării alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021

Urmare a anulării sistemului electoral mixt, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 se vor desfășura în baza scrutinului proporțional, la care s-a revenit prin Legea nr. 113 din 15.08.2019. Principiul privind stabilitatea dreptului electoral care prevede că modificările de esență trebuie realizate cu mai mult de un an înainte de alegeri, a fost astfel respectat.

Totodată, dorim să atragem atenția asupra proiectului de lege nr. 263 din 19.06.2020 pe care Parlamentul nu l-a aprobat în lectura a doua, și care conține o serie de prevederi utile și necesare pentru asigurarea bunei desfășurări a alegerilor[1]. De asemenea, în 2020 în procedură legislativă au fost înaintate cel puțin două proiecte de legi de modificare a Codului electoral, care au fost inițiate pentru a răspunde obiectivului de realizarea a dreptului la vot și măsurilor de siguranță a alegerilor pe timp de pandemie[2]. Nici unul din aceste proiecte nu au fost puse pe ordinea de zi a Parlamentului.

Promo-LEX regretă totodată faptul că, doar 7 dintre cele 22 de recomandări de îmbunătățire a cadrului legal/normativ propuse după alegerile Parlamentare din 2019 au fost total sau parțial implementate.

Riscuri privind buna organizare și desfășurare a scrutinului din 11 iulie 2021

În condițiile în care Parlamentul nu mai dispune de competența de a modifica Legea bugetului de stat, Guvernul trebuie să asigure alocarea resurselor financiare necesare pentru desfășurarea scrutinului. În acest sens, în data de 12 mai 2021, a aprobată Hotărârea de Guvern “Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”. Astfel, s-a decis ca Ministerul Finanțelor să aloce Comisiei Electorale Centrale, din fondul de rezervă a Guvernului, prima tranșă în sumă de 70 000,0 mii lei pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, ceea ce reprezintă doar 56% din devizul de cheltuieli estimat de CEC. În context, atragem atenția asupra faptului că, pentru a evita eventuale riscuri și incertitudini privind buna organizare și desfășurare a alegerilor, Guvernul urmează să-și asume obligația de a finanța integral costurile scrutinului.

O altă provocare pentru buna organizare și desfășurare a scrutinului din 11 iulie 2021 ține de impactul pe care l-ar putea avea pandemia COVID-19 asupra alegerilor. Evidențiem că, autoritatea electorală și autoritățile publice dispun deja de experiență relevantă, acumulată în contextul alegerilor prezidențiale din 2020. Totuși, subliniem necesitatea unor soluții pentru vaccinarea în regim prioritar a funcționarilor electorali și a persoanelor autorizate să asiste la operațiile electorale, precum și aprobarea de către CEC a Instrucțiunii cu privire la măsurile de prevenire a infecției COVID-19 în perioada electorală, astfel încât riscurile de infectare să fie minime.

Importanța înregistrării prealabile pentru stabilirea numărului și a locației secțiilor de votare care vor fi create peste hotarele țării dar și pentru alegătorii din regiunea transnistreană

Constituirea secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană dar și pentru cei de peste hotare trebuie să se desfășoare conform prevederilor legale, în condiții de transparență și urmând bunele practici stabilite de către CEC în contextul alegerilor prezidențiale din 2020 (aplicarea unei formule matematice clare pentru stabilirea numărului și a locației secțiilor de votare peste hotarele țării).

Potrivit estimărilor Promo-LEX (în baza datelor disponibile către 11 mai 2021), comparativ cu scrutinul electoral precedent, pentru alegerile Parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 ar urma să fie majorat numărul de secții de votare în state precum Germania (+6), Federaţia Rusă (+4), și Marea Britanie (+4), iar în alte țări numărul secțiilor de votare ar putea fi diminuat: SUA (-5), România (-4) și Italia (-3).

În acest context, recomandăm cetățenilor care în ziua alegerilor se vor afla peste hotarele țării dar și celor din regiunea transnistreană să se înregistreze prealabil până la 26 mai 2021. Totodată, subliniem necesitatea promovării active de către autoritățile electorale a acestui instrument pentru a deține informații cât mai exacte despre numărul și locația în care cetățenii vor dori să-și exprime votul.

Dinamica numărului de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA)

Promo-LEX a observat o reducere constantă, fie și nesemnificativă, a numărului de alegători din RSA. Astfel, în baza datelor publicate de CEC, la data de 4 mai 2021, comparativ cu 2 septembrie 2020, numărul de alegători a scăzut cu circa 7 529 de persoane.

Totuși, constatăm de asemenea că, numărul de alegători fără domiciliu/reședință și a celor din regiunea transnistreană (15.1% din numărul total) este în creștere, fapt ce creează premise pentru creșterea ponderii cetățenilor care ar putea vota pe liste suplimentare.

Discursul de ură tot mai utilizat în perioadele pre-electorale și electorale

Conform datelor Promo-LEX, în perioada 2018-2020 nivelul de utilizare discursului de ură a fost în continuă creștere, dinamica respectivă fiind și mai accentuată în perioadele pre-electorale și electorale. Totodată, atragem atenția asupra faptului că, în perioada decembrie 2020 – aprilie 2021, Parlamentul Republicii Moldova nu a întreprins acțiuni pentru îndeplinirea adreselor Curții Constituționale din anul 2016 și 2020 cu privire la revizuirea legislației și crearea mecanismelor de control și sancționare pentru implicarea cultelor religioase în campaniile electorale, precum și pentru prevenirea și combaterea discursului de ură între concurenții electorali, inclusiv în mediul online.

În acest context, în vederea sensibilizării actorilor implicați în campania electorală, dar și în scopul prevenirii utilizării discursului de ură și instigare la discriminare, Misiunea de Observare a Promo-LEX va continua monitorizarea acestui fenomen și în cadrul scrutinului din 11 iulie 2021.

Realitatea Live

24 Iun. 2021, 08:19
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
24 Iun. 2021, 08:19 // În Lume //  Elena Putregai

Germania și Franța au propus miercuri, 23 iunie curent, un summit comun al liderilor Uniunii Europene cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o încercare de a îmbunătăți relațiile glaciale ale blocului european cu Rusia. Dacă se va materializa, o astfel de întâlnire ar fi prima din 2014, de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea.

„Avem nevoie de o discuție despre cum putem ieși din această spirală negativă, dar trebuie să o facem uniți”, a declarat un înalt diplomat european, adăugând, însă, că țări precum statele baltice, mai precaute în ce privește Rusia, ar putea să nu accepte un astfel de summit.

Nu este nici clar dacă acest posibil summit îi va include pe toți cei 27 de lideri europeni sau doar pe șefa executivului european, Ursula von der Leyen și pe președintele Consiliului European, Charles Michel. Summit-urile UE-Rusia au fost suspendate după agresiunea rusească în Ucraina și anexarea Crimeei în 2014.

Liderii europeni urmează să discute o nouă strategie pentru gestionarea relațiilor cu Rusia la un summit la Bruxelles, joi.

„Germania și Franța au făcut propuneri pentru summitul-dezbetere de joi. Merkel a menționat, anterior, că nu doar SUA ar trebui să discute cu Rusia și China la nivel înalt. Rusia este un vecin. Un astfel de format a mai existat înainte în 2007, în Finlanda”, a declarat o sursă familiarizată cu discuțiile pentru Reuters.

În ciuda acuzațiilor vestului conform cărora Rusia este responsabilă de atacuri cibernetice și acțiuni de dezinformare, pe care Kremlinul le neagă, Rusia este al cincilea cel mai mare partener comercial al UE, iar blocul european este cel mai mare investitor străin în Rusia.

Propunerea vine după ce președintele american, Joe Biden, a avut prima sa întrevedere, în calitate de președinte, cu Vladimir Putin, la Geneva, săptămâna trecută.

Uniunea Europeană pregătește o nouă strategie pentru relația cu Rusia

Uniunea Europeană trebuie să devină mai „robustă și mai rezistentă” în relația cu Rusia și împotriva încercărilor acesteia de a o submina, a spus șeful diplomației europene, Josep Borrell, în cadrul unei prezentări a Comisiei a opțiunilor de politici în relația cu Rusia, săptămâna trecută.

Denumită push back, constrain and engage”, strategia UE față de Rusia presupune realism din partea blocului european în ce privește relația sa cu Rusia. Borrell spune că „alegeri deliberate de politici din partea guvernului rus din ultimii ani au dus la o spirală negativă a relațiilor noastre”.

El a mai spus și că UE „trebuie să fie realistă și să se pegătească pentru o înrăutățire a relațiilor cu Rusia, care se află deja la cel mai scăzut nivel”.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris relațiile cu Moscova ca fiind „complexe” și adăugând că „provocarea strategică cheie” prezentată de Rusia face necesar ca UE să acționeze „unitar și consistent, în apărarea valorilor și intereselor noastre fundamentale”.

La începutul săptămânii trecute, membrii NATO au subliniat din nou că Rusia este unul dintre principalele amenințări pentru securitatea lor.

Prezentarea strategiei vine la mai multe luni de la momentul în care Borrell a efectuat o vizită în Rusia, descrisă de observatori și legislatori europeni „drept dezastruoasă”. La acel moment, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov a criticat UE chiar în fața lui Borrell, numind-o „un partener neserios”.

„Rusia trebuie să vorbească ori cu UE, ori să nu vorbească cu nimeni”

Noua strategie a blocului european, desfășurată într-un raport de 14 pagini, accentuează că relația cu Moscova este o „provocare strategică cheie” pentru că Rusia încearcă să interfereze și să destabilizeze statele-membre dar și pentru că „potențialul pentru cooperarea UE-Rusia este considerabil”.

Conform acesteia, blocul va acționa mai sistematic cu măsuri împotriva încălcărilor drepturilor omului din Rusia și pentru apărarea valorilor sale democratice; va continua să afirme integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și să susțină societatea civilă rusă.

Astfel, spune șeful diplomației UE, blocul european trebuie să facă front comun pentru că în acest moment Rusia preferă să discute separat cu statele membre pentru a obține acorduri bilaterale. Noua strategie are ca scop eliminarea acestei opțiuni pentru Rusia – „Rusia trebuie să vorbească ori cu Uniunea Europeană, ori să nu vorbească cu nimeni”.

„UE să-și promoveze interesele folosindu-se de avantajul său competitiv”

De asemenea, conform strategiei, UE ar trebui să discute cu Moscova în ce privește probleme de sănătate publică și schimbări climatice pentru a-și promova propriile interese folosindu-se de „avantajul său competitiv” în ce privește relațiile comerciale.

Rusia este al cincilea partener comercial al UE, reprezentând 4,8% din comerțul său total, în timp ce UE este pentru Rusia cel mai mare partener comercial, reprezentând 37,3% din comerțul său total.

Borrell a mai vorbit și de tranziția din energie, în condițiile în care renunțarea la hidrocarburi va face ca Europa să aibă o putere de negociere mai mare cu Rusia, unul dintre furnizorii săi majori de energie.