Nivelul apei în Nistru, în zona stației de captare de la Cosăuți, s-a stabilizat în ultimele 48 de ore, după ce a scăzut cu aproximativ 60 de centimetri în ultimele zile. Datele actualizate sunt prezentate de Ministerul Mediului, transmite IPN.

Ministrul Gheorghe Hajder precizează că nivelul apei este în prezent de 2,10 metri, cu peste un metru peste limita minimă necesară pentru funcționarea stației de captare de la Cosăuți, care aprovizionează cu apă municipiul Bălți și alte raioane din nordul țării.

„Monitorizăm în continuare situația la stațiile de captare de pe Nistru și Prut”, menționează ministrul.

Pe fondul nivelului scăzut al Nistrului, Comisia Națională de Management al Crizelor a decis transmiterea a încă trei pompe de mare capacitate din rezervele de stat către municipiul Chișinău, pe lângă cele cinci alocate anterior.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Centrul Național de Management al Crizelor evită să răspundă concret la întrebările despre ce se va întâmpla dacă situația de pe Nistru și Prut se agravează. Grupul de presă Realitatea a întrebat care sunt localitățile cele mai expuse, ce rezerve de apă au fost pregătite și la ce nivel al râurilor ar putea fi introduse restricții, instituția, însă, ne-a transmis că situația este monitorizată și că există „praguri operaționale”, fără să spună însă care sunt acestea.

Republica Moldova se află din 26 septembrie în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pentru 60 de zile, iar scăderea nivelului apei pune presiune inclusiv pe sistemele de alimentare cu apă.

Pentru Chișinău, una dintre zonele vulnerabile este stația de captare de la Coșernița. Nivelul scăzut al Nistrului creează probleme tehnice pentru captarea apei, iar autoritățile au trimis pompe suplimentare către „Apă-Canal Chișinău” pentru a menține alimentarea.

Situația este complicată și de evoluția din amonte. Ucraina a anunțat recent că nu mai poate asigura debitul minim garantat anterior, în condițiile în care nivelul lacului de acumulare Novodnistrovsk a scăzut cu peste 10 metri.

Și pe Prut nivelul apei este alarmant. Lacul de acumulare Costești-Stânca a pierdut aproximativ 1,28 metri într-o singură lună, iar autoritățile au redus debitul eliberat din acumulare pentru a păstra rezerva de apă. Prutul este o sursă importantă pentru raioanele Glodeni, Fălești, Ungheni, Leova, Cahul și Cantemir.

Ce localități ar fi primele afectate dacă scade și mai mult nivelul Nistrului și Prutului? Răspunsul CNMC

#apa #Cosauti #Nistru

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.