Republica Moldova traversează o perioadă în care securitatea, energia și viitorul politic al țării sunt mai strâns legate ca niciodată. Criza resurselor energetice pune presiune tot mai mare asupra economiei și asupra cetățenilor, în timp ce problema transnistreană rămâne una dintre cele mai importante provocări de securitate a țării.

În acest context, influența Rusiei asupra regiunii continuă să fie un subiect major, iar întrebarea care se conturează este cât de mult va cântări această influență în evoluțiile politice și de securitate ale țării.

Pe acest fundal tensionat, la un an de la scrutinul parlamentar, opoziția cere alegeri anticipate, deschizând un nou front de confruntare politică. Mai mult, deputații din fracțiunile parlamentare de opoziție au anunțat inițierea procedurii de suspendare din funcție a președintei Maia Sandu.

Astfel, problemele economice și energetice se suprapun peste disputele politice interne, într-un moment în care guvernarea PAS trebuie să gestioneze simultan presiunile sociale, provocările de securitate și relațiile complexe din regiune.

Tarifele ridicate la resursele energetice pun o presiune tot mai mare asupra populației. În ce măsură ar putea nemulțumirea socială să ducă la proteste de amploare și cât de mult ar putea acestea să afecteze stabilitatea politică și socială a Moldovei?
La un an de la alegerile parlamentare, care este bilanțul activității actualului Parlament?
Putem vorbi despre o opoziție consolidată în Legislativ?
Ce îi unește pe deputații din opoziție, având în vedere diferențele ideologice și politice dintre ele?
Cine decide demiterea președintelui: Parlamentul sau cetățenii prin referendum?
Care este procedura constituțională pentru demiterea șefului statului și ce rol are Parlamentul în raport cu referendumul?
Este regiunea transnistreană astăzi o problemă de securitate sau poate deveni o oportunitate pentru reintegrarea Moldovei?
Poate R. Moldova să-și consolideze securitatea și independența fără să rupă complet legăturile cu Rusia sau este necesară o desprindere mult mai clară?
Republica Moldova se află într-un proces accelerat de apropiere de UE. Este suficient acest lucru pentru a reduce influența Kremlinului?
Dispar raioanele, apar trei regiuni mari și un nou municipiu. Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, UTA Găgăuzia își păstrează statutul special. Este sau nu constituțional renunțarea la raioane?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 2 octombrie, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt juristul Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale și fost deputat PAS, Oazu Nantoi, expert în chestiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul Madridului, pentru apărarea pensiilor publice, înaintea alegerilor legislative anticipate din 29 noiembrie, în timp ce premierul Pedro Sanchez a promis că, dacă va rămâne la guvernare, va consolida prin constituție dreptul la avort și va menține dreptul la eutanasie, conform AFP și EFE, citate de Agerpres.

Conform AFP, aproximativ 25.000 de persoane au participat la manifestația din capitala spaniolă, conform datelor comunicate de prefectura Madridului. Protestatarii au cerut protejarea sistemului public de pensii și a serviciilor publice, în contextul acuzațiilor lansate de stânga la adresa Partidului Popular (PP), de opoziție, privind o posibilă privatizare parțială a sistemului public de pensii.

Marșul s-a desfășurat în liniște, pe o distanță de aproape doi kilometri, între gara Atocha și strada Alcala, trecând pe lângă Muzeul Prado și prin piața Cibeles.

„Pensiile trebuie să fie intangibile!”, a declarat Pilar, o femeie de 64 de ani, citată de AFP. Aceasta și-a exprimat îngrijorarea față de tendința de privatizare a serviciilor și a cerut apărarea educației și sănătății publice. Un alt participant, Juan Fernandez, în vârstă de 38 de ani, angajat în administrația publică la Sevilia, a spus că trăiește „în incertitudine” în privința viitoarei sale pensii și s-a opus unei reforme care ar permite privatizarea sistemului.

Liderul PP, Alberto Alberto Nuñez Feijoo, a declarat, luni, că formațiunea sa va majora pensiile conform legii dacă va câștiga alegerile. Declarația a venit ca răspuns la acuzațiile guvernului condus de Sanchez, potrivit cărora conservatorii ar intenționa să modifice mecanismul actual de indexare a pensiilor în funcție de inflație, aplicat de la 1 ianuarie 2022. La sfârșitul anului 2021, PP a votat împotriva proiectului de lege, criticând costurile acestuia pentru finanțele publice.

În paralel cu dezbaterea privind pensiile, Pedro Sanchez a abordat drepturile sociale și economice în cadrul unui miting de precampanie organizat sâmbătă la Palatul Congreselor din Granada. Liderul socialist a afirmat că, dacă va conduce guvernul în următoarea legislatură, va consolida și va garanta prin constituție dreptul la avort.

Sanchez a promis, de asemenea, că va menține eutanasia ca „o cucerire” și a avertizat asupra reducerilor de drepturi sociale și economice pe care, în opinia sa, le-ar putea aduce guvernele Partidului Popular sau ale formațiunii de extremă dreapta Vox, relatează agenția spaniolă EFE.

Premierul l-a criticat pe Feijoo pentru declarațiile acestuia despre feminism și drepturile femeilor. „A fi feminist nu înseamnă să crești printre femei, a fi feminist nu înseamnă să restrângi drepturile femeilor”, a afirmat Sanchez, adăugând că niciun bărbat nu ar trebui să mai controleze drepturile și corpul femeilor.

La mitingul din Granada, Sanchez a fost însoțit de Maria Jesus Montero, liderea socialiștilor din Andaluzia. El și-a început discursul prin lectura poemului „Cantos nuevos”, al poetului Federico Garcia Lorca, originar din această regiune.

Pedro Sanchez a convocat alegeri legislative anticipate pentru 29 noiembrie, după ce parlamentul spaniol a respins, la începutul lunii octombrie, două măsuri guvernamentale privind criza locuințelor. Decizia vine în contextul dificultăților coaliției de guvernare de a obține sprijin parlamentar pentru proiectele sale. Premierul a declarat că urmărește obținerea unei majorități progresiste mai largi pentru a putea continua reformele și a aborda probleme precum inegalitățile sociale, serviciile publice și accesul la locuințe, potrivit agenției Reuters.

În Spania, pensia medie pentru limită de vârstă era de 1.576 de euro pe lună în septembrie, pentru aproape 6,8 milioane de beneficiari, potrivit autorităților spaniole, citate de AFP.