România poate să ofere Republicii Moldova cel mult cinci milioane de metri cubi de gaz pe zi, potrivit premierului de peste Prut, Nicolae Ciucă. Într-un interviu acordat pentru Agerpres, el a declarat că țara noastră a solicitat suportul energetic al Bucureștiului.

Ciucă a menționat că în cadrul discuțiilor cu șefa Executivului de la Chișinău, Natalia Gavrilița, s-a discutat despre volum de 150 de milioane de metri cubi de gaz. Oficialul a mai dezvăluit că autoritățile de peste Prut au depozitele umplute în proporție de aproximativ 87%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă reușim să avem semnate contracte pentru perioada de iarnă, pentru a menține echilibrul în sistem și pentru a avea cantitățile necesare în zilele de temperaturi joase, putem să asigurăm cantitatea respectivă. Dacă li se va opri furnizarea de gaz de către Gazprom, au într-adevăr o problemă, iar noi putem să asigurăm către Republica Moldova acea cantitate pe conducta Ungheni și acoperă, dar nu necesarul de care are nevoie, cinci milioane de metri cubi putem să dăm pe zi, dar nu mai mult”, a declarat Ciucă.

Gazprom a anunțat că reduce cu aproximativ 30% livrările către Republica Moldova. Astfel, în loc de mai mult de opt milioane de metri cubi zilnic, vom avea aproximativ 5,7, iar gigantul rus amenință că poate opri robinetul în orice moment, acuzând Chișinăul că nu respectă prevederile contractuale.

#gaz #livrări gaz #Moldova #Nicolae Ciucă #Romania

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.