Cum NU rezolvi încălzirea globală, or schimbările climatice

Bill Gates a explicat cu argumente cât se poate de clare că așteptările ca oamenii să-și schimbe radical comportamentul din cauza îngrijorărilor legate de climă sunt nerealiste, pe lângă faptul că produc și alte efecte negative în mentalul colectiv.

„Poți să ai o revoluție culturală în care încerci să arunci tot, poți crea o situație similară cu Coreea de Nord în care statul controlează tot. În afară de un control imens al unei autorități centrale în care oamenii să se supună pur și simplu, cred că problema acțiunii colective este complet nesolvabilă”, a atras atenția Gates în podcastul Bloomberg.

Al cincilea cel mai bogat om din lume a mai afirmat că nu mulți oameni sunt pregătiți să o ducă mai rău din cauza cerințelor climatice.

„Oricine spune oamenilor să nu mai mănânce carne sau să nu-și mai dorească o casă frumoasă și, practic, să schimbe nevoile umane de bază, cred că asta este prea dificil. Poți să vii cu argumente în acest sens. Nu cred însă că este realistic ca asta să joace un rol central” în soluționarea crizei climatice, a spus el.

În ceea ce privește posibilele soluții fiabile, el a spus că poți începe să ceri prețuri mai mari, cel puțin în prima fază, pe produse și servicii verzi, dar pe termen lung, este vital ca autoritățile din fiecare țară să se străduiască să-și amortizeze impactul asupra mediului cu investiții în energie regenerabilă.

Femeile din Republica Moldova sunt mai implicate decât bărbații în îngrijirea copiilor, iar diferența se menține atât în cazul cuplurilor, cât și al părinților singuri. Aproape 20% dintre femei participă la astfel de activități, comparativ cu 12,3% dintre bărbați. Datele Biroului Național de Statistică arată că responsabilitatea îngrijirii familiei continuă să fie distribuită inegal.

Potrivit cercetării privind utilizarea timpului în anul 2025, rata de participare a populației la activitățile neplătite de îngrijire a membrilor familiei și gospodăriei a fost de 17,8%. În cazul femeilor, indicatorul ajunge la 21,4%, în timp ce în rândul bărbaților este de 13,6%.

Cea mai răspândită activitate este îngrijirea copiilor, la care participă 16,3% din populație. Femeile sunt implicate de 1,6 ori mai mult decât bărbații, iar diferențele se observă și în funcție de mediul de reședință: 20,1% dintre locuitorii orașelor au grijă de copii, comparativ cu 12,9% dintre cei de la sate.

Diferența este vizibilă și în familiile cu copii minori. În cazul cuplurilor care au copii sub 18 ani, rata de participare a femeilor la îngrijirea acestora este de 47,1%, față de 33,1% în cazul bărbaților. În familiile monoparentale, indicatorul ajunge la 40,9% pentru femei și 21,2% pentru bărbați.

Cei mai implicați în îngrijirea copiilor sunt adulții tineri. Aproape 45% dintre persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani participă la astfel de activități, urmați de cei din grupa de vârstă 35–44 de ani, cu 32,3%.

În medie, persoanele care desfășoară activități de îngrijire ca ocupație principală alocă acestora 2,2 ore pe zi. Femeile dedică 2,3 ore, iar bărbații – două ore. Îngrijirea adulților din familie este mult mai puțin răspândită, însă, atunci când este necesară, femeile îi acordă cu o oră mai mult pe zi decât bărbații.

Un alt aspect interesant ține de activitățile secundare. Deși sunt desfășurate în paralel cu alte ocupații principale, acestea presupun și mai mult timp. Persoanele implicate în astfel de activități alocă îngrijirii, în medie, 4,5 ore pe zi. În cazul femeilor și al locuitorilor din mediul urban, timpul ajunge la 4,7 ore.

Cercetarea mai arată că îngrijirea copiilor nu ia pauză în weekend pentru femei: acestea dedică activităților respective aproximativ 2,2 ore în zilele lucrătoare și 2,3 ore în zilele de odihnă.