YouTube încearcă „marea cu degetul”

După cum notează MacRumors, utilizatorii de pe Reddit și Twitter au observat că YouTube le-a cerut anumitor utilizatori să treacă la Premium pentru a viziona videoclipuri la rezoluție 4K.

Nu este clar în ce țări s-a întâmplat asta, nici ce dispozitive sunt vizate sau ce videoclipuri intră în această categorie, dar cu siguranță nu este o veste bună absolut deloc pentru cei ce preferă să folosească YouTube în variantă gratuită.

De asemenea, nu este sigur nici dacă vorbim despre un test sau despre o lansare nișată pe anumite zone, ca mai apoi aceasta să se întindă la nivel global.

Ce-i drept, o astfel de mișcare nu este total neașteptată, de vreme ce YouTube încearcă, de ceva vreme (uneori chiar agresiv) să-și convingă utilizatorii să platească pentru extra beneficii.

Totuși, gigantul a revendicat un total de 50 de milioane de abonați Premium și Music în septembrie anul trecut. Deși acest număr pare mare luat separat, în comparație cu ale servicii media plătite precum Spotify Premium (188 de milioane de utilizatori în al doilea trimestru) și Netflix (220,7 milioane), devine aproape infim.

În teorie, blocarea videoclipurilor 4K dincolo de porțile YouTube Premium ar putea stimula înscrierile – or, așa se speră. În paralel, consumatorii de conținut ar putea alege să migreze spre alte rețele, ca mai apoi să fie urmați și de creatori.

În cazul în care ești interesat, Premium costă 12 dolari pe lună sau 120 dolari pe an (adică nicio reducere pentru 12 luni).

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.