„Încearcă să intimideze oamenii onești, încearcă să-i descurajeze!”. Este replica șefului statului, Maia Sandu după ce a fost întrebată ce crede despre scandalul în care a fost implicată Nata Albot, fost candidat de pe listele PAS la parlamentare, după ce în 2016 a fost prinsă cu droguri pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Sandu spune că, în acest caz, Procuratura Generală urma să se autosesizeze și să-l sancționeze pe liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc, pentru toate abuzurile pe care le-a făcut.

„E un caz când oamenii corupți au tupeu, în continuare, în primul rând știu să-și schimbe stăpânii foarte repede, trec la alt sistem mafiot și cu tupeu vin și încearcă să se mențină la putere într-o formă sau alta. Să intimideze oamenii onești, încearcă să-i descurajeze, dar noi îi știm, i-am văzut, îi cunoaștem cine sunt. Întrebarea este către Procuratură. De ce acest tipaj de oameni nu sunt sancționați pentru toate abuzurile pe care le-au comis până acum?”, a declarat Maia Sandu la TV8.

Amintim că scandalul a iscat după ce în spațiul public a apărut informația cu privire la depistarea asupra ei a unei cantități de 0,78 de grame de marijuana. Acuzațiile au fost aduse de liderul PACE, Gheorghe Cavcaliuc.

Ulterior, la două zile de la dezvăluiri, Nata Albot a venit cu explicații privind acuzațiile, că ar fi deținut ilegal niște marijuana. Ex-candidata pe listele PAS, nega faptul că este consumator de droguri sau că ar fi fumătoare.

Despre pachetul de țigări, spune că l-a luat din greșeală și că a uitat de el, când a fost descoperit la Aeroport.

#declaratii #Maia Sandu #Nata Albot #PAS

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.