Liderul de la Casa Albă i-a cerut lui Vladimir Zelenski să nu mai spună că SUA nu ajută suficient Ucraina. Conform Washington Post, după asemenea declarații ale președintelui ucrainean, lui Joe Biden i-ar fi dificil să convingă congresul să acorde ajutor suplimentar Kievului.

Jurnaliștii fac referire la o discuție privată pe care președintele american a avut-o cu omologul său ucrainean. Informațiile au fost dezvăluite de un fost angajat al Casei Albe, sub protecția anonimatului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La începutul războiului, Zelenski a cerut public, de mai multe ori, SUA și țărilor UE să ofere Ucrainei asistență militară suplimentară și să impună sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. Potrivit Washington Post, Biden a discutat regulat cu Zelenski, după începutul războiului, o dată la câteva săptămâni.

Ultima discuție dintre cei doi președinți, conform informațiilor oficiale, a avut loc pe 10 octombrie. Ulterior, Casa Albă a condamnat atacul masiv cu rachete, lansat de Rusia asupra teritoriului ucrainean.

#Biden #discutie #războiul din Ucraina #suport SUA #Zelenski

Parlamentul a votat în prima lectură denunțarea a două acorduri încheiate în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Unul se referă la restituirea valorilor culturale și istorice statelor de origine, iar celălalt stabilește modul de transmitere a unor substanțe, arme și materiale care constituie corpuri delicte în dosarele penale. Autoritățile spun că documentele nu au fost aplicate în practică.

Primul acord a fost încheiat în 1992 și se referă la restituirea bunurilor culturale și istorice către țările de origine. Acesta prevedea crearea unei comisii interguvernamentale care să stabilească modul în care urmau să fie returnate aceste bunuri. Comisia nu a fost însă constituită, iar acordul a avut o aplicare practică limitată.

Între timp, Republica Moldova a adoptat propriile reguli pentru protejarea patrimoniului cultural. În 2023, a fost aprobat regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile, iar în 2025 a fost instituit Sistemul național de protejare, recuperare și restituire a patrimoniului cultural mobil. În aceste condiții, autoritățile consideră că acordul încheiat în cadrul CSI nu mai este necesar.

Al doilea document este un protocol semnat în 2017, care stabilește modul de transmitere a substanțelor stupefiante și psihotrope, a precursorilor, armelor de foc, componentelor acestora, munițiilor și materialelor explozive care constituie corpuri delicte în cauzele penale. Potrivit autorităților, mecanismele de cooperare prevăzute în protocol nu au fost folosite.

Denunțarea protocolului nu înseamnă că Republica Moldova va înceta cooperarea internațională cu statele CSI în dosarele penale. Aceasta va putea continua în baza altor acorduri internaționale la care țara noastră este parte, inclusiv Convenția europeană de asistență judiciară în materie penală și Convenția asupra substanțelor psihotrope. Cele două proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.