Republica Moldova s-ar putea confrunta cu un nou val de refugiați, după ultimele atacuri aeriene ale rușilor asupra orașelor din Ucraina. Acest lucru a fost comunicat de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, astăzi, 13 octombrie, la întrevederea cu directorul executiv adjunct al Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Ib Petersen.

„În curând ne putem aștepta la un nou aflux de refugiați din cauza ultimelor atacuri fără precedent ale Rusiei cu rachete de croazieră și drone kamikaze peste clădiri de oficii, blocuri de locuit, dar și alte obiecte de infrastructură critică civilă, omorând și rănind zeci de oameni, alte sute de mii rămânând fără electricitate și apă potabilă. Am văzut cum timp de două zile, Ucraina a rămas fără 30% din capacitățile sale de producere a energiei electrice și a oprit toate exporturile de curent”, a precizat șeful Legislativului.

Președintele Parlamentului a subliniat că țara noastră a fost afectată direct, rămânând peste noapte fără aproape o treime din necesarul de energie.

„Este o provocare pentru noi este de a consolida securitatea energetică și accesibilitatea resurselor energetice. Noi vom trece peste iarna aceasta, cât de greu nu ne va fi, pentru că avem mulți prieteni. O dovadă în plus este anunțul de ieri a Guvernului de la București că România ne va asigura necesarul de 30% pe care nu-l mai putem primi din Ucraina”, a spus Igor Grosu.

În cadrul întrevederii, președintele Parlamentului a apreciat asistența oferită de UNFPA de-a lungul timpului Republicii Moldova și a mulțumit pentru investițiile din acest an în sistemul de sănătate reproductivă prin achiziționarea echipamentelor de ultimă generație pentru maternități, în dezvoltarea serviciilor de prevenire și protecție față de violența în bază de gen, inclusiv cea sexuală și implicarea tinerilor moldoveni și ucraineni în programe de coeziune socială.

Precizăm că, potrivit ultimelor statistici, pe teritoriul Republicii Moldova sunt stabiliți circa 80 de mii de cetățeni ucraineni, majoritatea dintre ei fiind femei și minori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Ib Petersen #Igor Grosu #refugiati #UNFPA

Atacul cibernetic în urma căruia au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni a scos la iveală probleme serioase în modul în care instituțiile statului comunică între ele și asigură securitatea sistemelor informatice. Deputatul Ion Chicu susține că autoritățile nu au observat timp de patru zile volumul neobișnuit de accesări și că unele sisteme guvernamentale ar fi fost conectate fără criterii clare de securitate.

După audierile parlamentare din 4 noiembrie, Chicu a declarat că reprezentanții instituțiilor au recunoscut că au aflat despre activitatea suspectă abia după ce cetățenii au început să se adreseze autorităților. Potrivit deputatului, instituțiile nu au comunicat între ele, iar acest lucru a întârziat depistarea atacului.

„A avut loc timp de patru zile lucrătoare. Toate instituțiile care au fost la audieri au comunicat că au aflat după ce cetățenii s-au adresat. La întrebarea cum e posibil ca instituțiile să nu vadă o asemenea activitate neobișnuită ca volum, au spus că nu este comunicare între instituții și ei nu au observat faptul că este o activitate neobișnuită”, a relatat parlamentarul.

O altă problemă semnalată de Chicu ține de faptul că aproximativ 200 de sisteme publice și guvernamentale sunt conectate printr-un punct comun. Deputatul spune că a întrebat conducerea Agenției de Guvernare Electronică ce criterii sunt folosite pentru a verifica securitatea sistemelor înainte de conectare, însă nu ar exista un set de reguli formalizate în acest sens.

„Dacă o instituție elaborează, dezvoltă un sistem și vrea să se conecteze la punctul ăsta, știind că dacă are vreo vulnerabilitate afectează tot sistemul, evident trebuie să ai niște criterii. Răspunsul a fost că nu există niciun set de criterii formalizat prin care să evalueze aceste sisteme”, a spus Ion Chicu.

Deputatul a confirmat că numărul persoanelor ale căror date au fost accesate este de aproximativ 750.000, însă a precizat că autoritățile nu au stabilit încă exact cum se distribuie acest număr în funcție de categoriile de informații extrase.

Chicu a menționat și accesarea unor date bancare, inclusiv a codurilor IBAN. Potrivit acestuia, guvernatarea Băncii Naționale a dat asigurări că nu există un risc pentru cardurile bancare, însă băncile își modifică întrebările de verificare adresate clienților care telefonează la call-centre.

În lipsa unor concluzii clare ale anchetei, deputatul le recomandă cetățenilor să fie precauți și să nu ofere informații despre activitățile economice sau bancare.

„Din ceea ce ne-au comunicat MAI-ul, SIS-ul, Procuratura, până când sunt la etapă de investigare, încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat. Cred cred că concluzia, dacă să vorbim de acest domeniu: să fim precauți. Nu dați informații depsre activitățile economice, bancare și așa mai depart”, a avertizat Chicu.

Menționăm că, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că, în cele patru zile în care s-a produs atacul, sistemele guvernamentale au înregistrat peste șase milioane de accesări, în timp ce media zilnică obișnuită ar fi de 20.000–40.000. Potrivit lui Carp, autoritățile suspectează implicarea unor actori statali din alte țări, deoarece datele sustrase nu au apărut deocamdată la vânzare pe darknet, iar nicio grupare de hackeri nu și-a revendicat atacul.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, au fost extrase date personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni, inclusiv informații despre identitate, familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și date financiare. Procurorii au pornit o cauză penală, însă ancheta se află la început. Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună, a declarat că, deocamdată, nu pot fi oferite detalii despre instituțiile vizate sau despre proveniența atacului. În urma incidentului, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a fost demisă.