Parlamentul Turciei a adoptat în seara zilei de joi, 13 octombrie, o lege privind dezinformarea, în perspectiva alegerilor generale din iunie 2023. Documentul prevede până la trei ani de închisoare pentru răspândirea de „informaţii false sau înşelătoare”, informează Digi 24.

Pe lângă ziare, radiouri, televiziuni, legea vizează reţelele de socializare şi site-urile web, cărora li se va cere să denunţe şi să comunice informaţiile personale ale utilizatorilor care răspândesc ştiri false.

Dezbătute de la începutul lunii octombrie, cele 40 de articole ale legii intitulate oficial „Legea presei”, au făcut obiectul a numeroase amendamente depuse (fără succes) de opoziţie, care denunţă o „lege a cenzurii”.

Articolul 29, în special, prevede pedepse cu închisoarea de la unu la trei ani pentru „răspândirea de informaţii false sau înşelătoare, contrare securităţii interne şi externe a ţării şi de natură să dăuneze sănătăţii publice, să tulbure ordinea publică, să răspândească frica sau panică în rândul populaţiei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Legea prevede, de asemenea, că preşedinţia va fi responsabilă pentru pregătirea unui „Buletin de dezinformare în fiecare luni (…) pentru a informa publicul despre dezinformare şi ştiri false”.

Inițiativa legislativă fusese depusă în Parlament în luna mai, de către deputaţii partidului AKP al preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, care urmăreşte să câştige un nou mandat în iunie 2023. Opoziţia a încercat fără succes să obstrucţioneze acest text, care a fost adoptat cu 334 de voturi din totalul de 581.

În decembrie 2021, şeful statului era de părere că reţelele de socializare, percepute iniţial ca un simbol al libertăţii, „au devenit una dintre principalele ameninţări la adresa democraţiei”.

#cenzura #dezinformare #inchisoare #lege #presa #turcia

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.