Criza inflației ar putea să evolueze într-o criză financiară similară celei din 2008. Economistul-șef al Capital Economics, Neil Shearing a explicat că țări precum Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă, se află într-un mare risc.

O analiză realizată de Capital Economics a arătat că este important să se facă o distincție între o criză de lichiditate și o criză de solvabilitate. Firma de investiții susține că băncile centrale dispun de instrumentele necesare pentru a face față crizelor de lichiditate care ar putea apărea drept consecință a creșterii ratelor dobânzilor și a scăderii prețurilor activelor.

Faptul care îi îngrijorează cel mai mult pe economiști este reprezentat de ratele dobânzilor foarte mari din unele țări. Acestea ar putea provoca o scădere mare și simultană a activelor. În același timp, această scădere va amenința solvabilitatea instituțiilor financiare. În acest context, Nel Shearing a explicat că majoritatea băncilor, în prezent, par mai pregătite să facă față scăderii prețurilor activelor decât erau în 2007. Cerințele de capital au crescut, iar testele de rezistență sunt mai puternice.

Ce arată analiza făcut de economiști

Capital Economics estimează că, dacă vor apărea probleme, acestea vor fi la băncile mai mici și în așa-numitul sector bancar din umbră. Este vorba de o parte a pieței care nu este la fel de atent monitorizată de autoritățile de supraveghere. De asemenea, un al doilea punct de risc este localizat în economiile în care ratele dobânzilor cresc deosebit de brusc. Dintre aceste țări, se distinge Marea Britanie. În plus, mai sunt și alte state care se pot expune riscului. Analiza a arătat că este vorba de țările care au înregistrat majorări mari la prețurile locuințelor, și anume Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă.

O a treia sursă de risc este identificată pe piețele valutare. Un dolar puternic poate cauza probleme companiilor care s-au împrumutat în dolari, dar nu au fluxul de venituri în dolari sau nu au o suficientă compensare a acestui risc. Așadar, acest lucru poate provoca pierderi pentru băncile care au împrumutat aceste companii.

Capital Economics mai precizează că istoria arată că fiecare criză poate provoca pagube foarte diferite economiei. Factorul cheie care determină amploarea daunelor este dacă aceste probleme vor „contamina” sistemul financiar mai larg, împiedicând creditarea. Acest lucru depinde de cât de sănătoase sunt băncile, gospodăriile și companiile, se arată în analiză, potrivit Money Review.

#analiză economică #criza #inflatie

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.