Ministerul Afacerilor Externe din România anunță acordarea unor contribuții voluntare ale României la fondurile NATO, în valoare de 1,4 milioane de dolari. Fondurile sunt dedicate întăririi rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei, Republicii Moldova, Georgiei și Regatului Hașemit al Iordaniei, transmite presa locală.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a transmis către Secretarul general NATO și omologii săi din statele menționate scrisori în care a informat despre decizia luată prin Hotărârea de Guvern 1175, care a stabilit redirecționarea unor fonduri alocate anterior pentru programul NATO de sprijin pentru armata națională afgană, rămase neutilizate.

„Astfel, România va contribui la consolidarea rezilienței și capacității de apărare ale Ucrainei, care se confruntă cu agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse, prin acordarea a până la 400.000 dolari pentru Fondul voluntar privind Pachetul de Asistență Cuprinzătoare pentru Ucraina (NATO-Ukraine Comprehensive Assistance Package Trust Fund), ale Republicii Moldova, prin contribuția de până la 600.000 dolari pentru Fondul voluntar de consolidare a capacității de apărare a Republicii Moldova (Moldova Defense Capacity Building Trust Fund), precum și ale Georgiei, prin finanțarea cu până la 300.000 dolari a Fondului voluntar de consolidare a capacității de apărare a Georgiei (Georgia – Defense Capacity Building Trust Fund), țări dintre cele mai afectate de efectele invaziei ruse în Ucraina. Contribuția voluntară la Fondul voluntar de consolidare a capacității de apărare a Regatului Hașemit al Iordaniei (Jordan – Defense Capacity Building Trust Fund) va fi de până la 100.000 dolari”, potrivit sursei citate.

Ministerul precizează că decizia a fost luată în baza priorităților de politică externă și de securitate ale României și contribuie la creșterea profilului țării noastre în cadrul NATO, precum și la îndeplinirea obiectivelor de consolidare a securității și stabilității în proximitatea Flancului Estic, în special în regiunea Mării Negre.

„Totodată, acest demers reconfirmă rolul activ al României de promotor al politicii de parteneriate a NATO, prin sprijinirea partenerilor din Vecinătatea Estică, dar și de întărire a legăturilor Alianței cu Vecinătatea Sudică. De asemenea, această măsură este în concordanță cu asumarea de către România, începând cu 1 ianuarie 2023, a rolului de Ambasadă Punct de Contact NATO (Contact Point Embassy – CPE) în Georgia și, respectiv, în Iordania, pentru o perioadă de doi ani (2023-2024), în urma deciziei NATO în acest sens (https://www.mae.ro/node/59297)”, potrivit sursei citate.

Glad to announce that #Romania🇷🇴 allotted up to $1.4mln as voluntary contribution to @NATO Trust Funds for enhancing #resilience & #defence capacities of our partners in #BlackSea &beyond:#UA🇺🇦, R.#Moldova🇲🇩, #GE🇬🇪, #Jordan🇯🇴 @DmytroKuleba @nicupopescu @iliadarch @AymanHsafadi pic.twitter.com/hCHFlk2eSH

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) October 15, 2022

#aparare #Moldova #NATO #Romania

Aeroportul din Vilnius a fost închis duminică dimineață, 13 septembrie, iar NATO a mobilizat cel puțin un avion de vânătoare după ce radarele au indicat prezența unei posibile drone în spațiul aerian al Lituaniei. Centrul Național de Gestionare a Crizelor a anunțat ulterior că alerta a fost generată, de fapt, de un stol de păsări, informează adevărul.ro.

Aeronava NATO, mobilizată de la baza din Siauliai, unde sunt staționate forțele aeriene italiene în cadrul misiunii de apărare aeriană a țărilor baltice, a efectuat identificarea vizuală, relatează Reuters, citată de News.ro.

Alerta aeriană a fost ridicată după ce s-a constatat că a fost vorba de un stol de păsări, iar aeroportul a fost redeschis după 38 de minute.

„La citirile iniţiale ale radarului, urmele lăsate de păsări şi drone pot fi similare”, a precizat Centrul Național de Gestionare a Crizelor.

Incidentul nu a afectat Maratonul de la Vilnius, care se desfășura în capitală în momentul declanșării alertei, au transmis organizatorii pentru Reuters.

Statele de pe flancul estic al NATO au raportat în ultimii ani mai multe incidente în care drone au pătruns în spațiul lor aerian, pe fondul intensificării conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Astfel de episoade au alimentat îngrijorările privind extinderea riscurilor de securitate către granițele nordice ale Alianței.