Natalia Gavrilița și întreg cabinetul de miniștri au plecat cu trenul de la Chișinău la Ungheni. Acolo se desfășoară ședința de miercuri a Executivului.

Oficialii au plătit 38 de lei pentru fiecare bilet achiziționat. În context, Gavrilița nu a ezitat să puncteze că a stat de vorbă cu pasagerii și că urmează să se deschidă noi sectoare feroviare, dar a punctat că se lucrează și la întreținerea drumurilor naționale.

„Merg două trenuri moderne, cu opriri în Strășeni, Călărași și Ungheni. Îndemn cât mai multă lume să vadă această posibilitate de a înlocui această călătorie cu mașina și să aleagă acest mod de călătorie cu trenul”, a spus șefa Guvernului.

Cu puțin timp înainte de ședință, membrii cabinetului de miniștri au publicat pe rețelele de socializare fotografii din timpul călătoriei cu trenul. Unii dintre ei au discutat pe drum cu cetățenii și angajații Căii Ferate a Moldovei, în timp ce alții aiu preferat să răsfoiască documentele pentru ședință sau să se odihnească.

#bilet la Ungheni #Guvern #miniștri în tren #sedinta de Guvern #Ungheni

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.