De Ziua juristului, Parlamentul a numărat câți deputați din legislatura a XI-a au studii în drept, iar drept rezultat s-a stabilit că din cei 101 de parlamentari, 32 au studii juridice sau au activat în domeniul juridic.

Majoritatea parlamentarilor au absolvit facultatea de drept în Republica Moldova. Spre exemplu, deputata PAS, Ana Calinici a studiat dreptul la București, Fiodor Gagauz (PSRM, BCS) – la Kiev, iar Efimia Bandalac – la Moscova.

Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” are 16 deputați-juriști: Ion Babici, Efimia Bandalac, Viorel Barda, Ana Calinici, Artemie Cătănoi, Igor Chiriac, Mariana Cușnir, Vasile Grădinaru, Gheorghe Ichim, Boris Popa, Ersilia Qatrawi, Ana Racu, Roman Roșca, Veronica Roșca, Olesea Stamate și Petru Frunze.

În Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor sunt 12 juriști: Adrian Albu, Vlad Batrîncea, Vasile Bolea, Corneliu Furculiță, Fiodor Gagauz, Alexandr Suhodolski, Irina Lozovan, Radu Mudreac, Alexandr Nesterovschi, Veaceslav Nigai, Grigore Novac și Adrian Lebedinschi. Totodată, deputatul Adrian Lebedinschi este doctor în drept.

În Fracțiunea Partidului Politic „Șor” patru deputați au studii în domeniul juridic: Vadim Fotescu, Petru Jardan, Denis Ulanov și Ilan Șor.

În Secretariatul Parlamentului activează 64 de funcționari publici cu studii în drept: 43 în cadrul subdiviziunilor structurale și 21 în secretariatele comisiilor permanente. De asemenea, trei angajați sunt doctori în drept: Valeriu Kuciuk, Lilia Bordei și Victor Mocanu, iar Adela Guțu este doctorandă.

Precizăm că, în fiecare an, pe data de 19 octombrie, în Republica Moldova este marcată Ziua juristului. Sărbătoarea profesională a fost instituită prin decret prezidențial în anul 2000, în semn de recunoștință pentru aportul juriștilor la edificarea statului de drept.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputati #Ilan Șor #juristi #ziua juristului

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.