Fiecare dintre noi a rătăcit la timpul său prin lume și a străbătut mări şi ţări. Totuși, există un element, care nu se regăsește nicăieri – satul tradițional românesc. Din timpurile îndepărtate ale istoriei, așezările rurale românești au reprezentat cele mai autentice vetre de viețuire ale neamului nostru. Strâns legate de civilizația, cultura și spiritualitatea poporului, ele sunt păstrătoare ale specificului etnic prin veacuri, marcat de datini și obiceiuri de mare frumusețe și originalitate. Matcă de tradiție și valori, satul constituie un mediu de referință în cercetarea istoriei noastre naționale.

Republica Moldova, bucată ruptă din România, păstrează și în zilele de astăzi tradiționalitatea satului autentic românesc. Un exemplu viu al acestui fapt este localitatea Văleni, un sătuc amplasat la sudul Moldovei, lângă graniţa cu România, la câţiva zeci de km de Galaţi.

Un loc desprins din rai, cu coline din aur şi oameni cu suflet mare, satul respectă aceleași tradiții și obiceiuri de odinioară, fiind o davadă vie a faptului că Republica Moldova este România. De acest lucru vă veți putea convinge voi înșivă, vizionând documentarul „Văleni”, care va fi difuzat pe RLIVE vineri și duminică, la ora 20:00.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Descoperă satul românesc de peste Prut!”, realizat de Asociația Profesioniștilor pentru Dezvoltare Durabilă este conceput să răspundă nevoii de întregire a neamului românesc de pe cele două maluri ale Prutului, să promoveze apartenența moldovenilor la statul român, să reafirme identitatea cetățenilor de peste Prut la statul român, și, totodată, să promoveze limba română, tradițiile și obiceiurile de pe cele două maluri ale Prutului.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#film documentar #Republica Moldova #RLIVE #Romania #sat #traditie

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.