Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Istoria neștiută a BANILOR și cum arătau primele monede

21 Oct. 2022, 06:30
 // Categoria: Life // Autor:  Ursu Ana
21 Oct. 2022, 06:30 // Life //  Ursu Ana

Îi folosim în fiecare zi atunci când facem cumpărături, când mergem la cafenea sau în club cu prietenii ori când achităm facturile sau taxa pentru transport. Fără ei nu am putea vorbi despre bugete, salarii sau credite.

Trăim într-o societate consumatoare și suntem influențați și determinați în fiecare zi să plătim pentru diverse servicii așa că, fie că vrem sau că nu vrem, ei ne dictează cumva viața, scrie libertatea.ro.

Banii, pentru că despre ei este vorba, se numără printre cele mai de preț valori ale oricărui om. Însă, câți dintre voi v-ați gândit vreodată când au apărut primii bani, cum au evoluat de la primele monede din metale prețioase la bancnotele moderne, cardurile bancare și banii digitali (bitcoin) din zilele noastre? Răspunsurile la toate aceste întrebări le vei găsi citind acest articol în care vom vorbi despre istoria banilor și multe alte lucruri interesante pe care probabil nu le știai. Istoria banilor.

Ce sunt banii?

Banii, pentru că despre ei este vorba, se numără printre cele mai de preț valori ale oricărui om. Însă, câți dintre voi v-ați gândit vreodată când au apărut primii bani, cum au evoluat de la primele monede din metale prețioase la bancnotele moderne, cardurile bancare și banii digitali (bitcoin) din zilele noastre?

Răspunsurile la toate aceste întrebări le vei găsi citind acest articol în care vom vorbi despre istoria banilor și multe alte lucruri interesante pe care probabil nu le știai.

Istoria banilor. Ce sunt banii?

Banii reprezintă una dintre cele mai importante invenții ale istoriei omenirii dacă nu chiar cea mai importantă în viziunea multora și au fost inventați pentru a înlocui trocul.

Înainte să fie inventați banii, comerțul se desfășura sub forma unor trocuri, adică schimburi de mărfuri. În căutarea unui sistem de plată mai ușor și mai confortabil oamenii au ajuns la ideea de a folosi lucruri mici pe post de bani, care erau denumiți „bani marfă”.

Încă din cele mai vechi timpuri, banii erau folosiți în comerț ca mijloc de plată sub formă de monede. Ceva mai târziu au apărut și bancnotele așa cum le știm cu toții și mijloacele moderne electronice de plată. Natura banilor a evoluat de-a lungul timpului. Primii bani erau, în general, bani-marfă, adică obiecte realizate din materiale care aveau valoare de piață, precum monedele din aur. Mai târziu, banii au constat în bancnote ce puteau fi schimbate pentru o cantitate de aur sau de argint. Indiferent de perioadă, un lucru este cert, și anume că nu este o artă să faci bani, ci felul în care știi să-i gestionezi. Istoria banilor.

Când au apărut banii?

De-a lungul istoriei, banii au trecut prin mai multe forme și etape de dezvoltare, ceea ce a făcut omenirea să înțeleagă cu adevărat care este valoarea și importanța acestora. Sistemul de schimb de mărfuri își are originea încă din Epoca de Piatră, atunci când oamenii au început să are ogoarele și să crească animale. Când aceștia au realizat că produceau mai mult decât puteau consuma a luat naștere trocul.

Pentru plăți erau utilizate dinți și piei de animale, pietre, fildeș, cochilii de scoici, boabe de cafea, grâne și chiar vite. În regiunea noastră, cele mai folosite mijloace de plată erau vârfurile de săgeți, iar ulterior au început să fie confecționate primele monede. Primii bani au fost folosiți de oameni în urmă cu vreo 4.000 mii de ani, la mijlocul mileniului al III-lea î.Hr., când poporul mesopotamian a creat așa-numitul „shekel”, considerat ca fiind prima formă cunoscută de monedă.

În schimb, monedele din aur și din argint datează din jurul anilor 650-600 î.Hr., pe vremea când monedele ștampilate erau utilizate pentru plata armatelor. Unele atestări documentare sugerează că monedele din metal ar data chiar din jurul anului 1250 î.Hr.

Istoria banilor. Cum arătau primele monede?

Istoricii spun că primele monede din metale prețioase au început să fie bătute în anii 600 î.Hr., în Cetatea Lydia (n.n. – actuala Anatolia, Asia de Sud-Vest) și erau realizate dintr-un aliaj special din aur și argint. Monedele aveau aceeași valoare ca și metalul prețios din care erau produse, iar pentru garanția greutății erau marcate cu un sigiliu al regelui grec Cressus. Tot atunci a apărut și primul bancher, Pithius.

Fiecare imperiu avea propriile monetării și monede. Cele mai cunoscute monede care au circulat pe teritoriul Daciei antice au fost „drahma” de argint, kosonii de aur și denarii republicani. O veche legendă grecească spune că Solon, unul dintre cei șapte Înțelepți din Grecia antică, a bătut o monedă care avea dimensiunile unei roți de car cu scopul de a-i dezvăța pe greci să strângă bani în exces. Astfel de monede uriașe erau folosite și pe insula Yap, iar pentru a putea fi transportate, acestea aveau o gaură în mijloc pentru a fi prinse pe o prăjină. Cea mai mare monedă descoperită în această regiune avea un diametru de 3 metri și cântărea aproape 5 tone. În Europa, monedele au fost folosite până în anii 1600 deoarece exista posibilitatea topirii metalelor prețioase confiscate din coloniile cucerite.

Istoria banilor. Cum arătau primele bancnote?

Deși sistemul monetar a fost unul dintre cele mai de succes mijloace de plată, utilizarea banilor din metal ridicau probleme în cazul produselor scumpe deoarece acestea necesitau un volum uriaș de monede. În plus, acestea erau și o țintă pentru hoți în timpul transportării. Drept urmare, oamenii s-au gândit la un sistem de plată mai ușor și astfel au apărut banii din hârtie (bancnotele). Aceștia s-au numit inițial „hârtii de valoare” sau „bani reprezentativi”. Cei care au inventat bancnotele au fost chinezii, cei care au inventat și hârtia. Primii bani tipăriți de către stat au fost, însă, emiși de guvernele coloniale din partea de nord a Americii. Sistemul de plată cu bani de hărtie era foarte simplu. Astfel, bancherii sau aurarii păstrau monedele în locuri sigure și eliberau niște chitanțe pe care era indicată suma totală de bani. Odată cu trecerea timpului, aceste hârtii au început să fie folosite ca mijloace de plată, iar folosirea lor dus la apariția bancnotelor pe care le știm cu toții astăzi.

Apariția banilor de hârtie este un fenomen care a dus la dezvoltarea comerțului internațional în Europa. Băncile au început să cumpere valute străine, ceea ce a determinat apariția primei piețe valutare din lume. Schimbările sau confruntările politice din țara respectivă afectau și afectează valoarea monedei, dar și abilitatea țării de a face comerț pe piața internațională.

15 curiozități despre bani

  • Se pare că primele „bănci” din istorie au fost templele.
  • Conducătorii oraşelor alegeau templele ca loc de tranzacţionare şi de depozitare a banilor pentru că securitatea era foarte înaltă. Primele „conturi”, „tranzacţii” şi împrumuturi au fost înregistrate în secolul al XVIII-lea î.H, în Babilon.
  • În trecut, monedele aveau o întrebuinţare ceva mai romantică. Astfel, marinarii aflaţi pe mare loveau cu capătul unei linguri marginea monedelor, le tăiau apoi pe mijloc şi confecţionau inele pentru iubitele rămase acasă.
  • Leul românesc datează din secolul al XVII-lea, atunci când țările românești foloseau ca monedă talerii olandezi pe care era gravat un leu. De aici și denumirea de „leu”.
  • Când spunem „bancnote” ne gândim cel mai adesea la banii din hârtie. Însă bancnotele româneşti sunt fabricate din plastic (polimer), în timp ce bancnotele euro au în compoziţie fibre de bumbac. În schimb, dolarii americani nu sunt din hârtie, bancnotele din SUA conţinând 75% bumbac şi 25% in.
  • Fiecare ţară îşi alege culoarea banilor săi, însă de obicei sunt preferate nuanţele mai închise, pământii, care nu atrag atenţia.
  • Banii de hârtie pot transporta virusul gripei pentru mai mult de două săptămâni.
  • Anual se produc mai mulți bani de Monopoly decât bani reali.
  • Primul bancomat din lume a fost inventat de britanicul John Shepherd Barron pentru banca Barclays din Londra, în anul 1967.
  • Cea mai mare bancnotă creată vreodată are mărimea unei coli A4 și valorează 100.000 de peso filipinezi. Cea mai mică bancnotă din lume a fost emisă în Maroc în anul 1944 și este cât un timbru pentru scrisori având 42×31 mm.
  • Chipul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii a fost imprimat pe bancnotele din 33 de țări.
  • Zimbabwe a creat bancnota de 100 de miliarde de dolari pentru lupta împotriva inflației. Aceasta a fost scoasă din circulație după doar o săptămână.
  • Ultimele cuvinte ale celebrului muzician Bob Marley au fost „Banii nu pot cumpăra viața”.
  • Perioada în care o monedă se află în circulație este de aproximativ 30 de ani.
  • Pentru crearea unei bancnote de 1 dolar guvernul american cheltuie 3 cenți, în timp ce produsul unei monede metalice de 50 cenți costă 8 cenți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

 

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!