Viktor Orban a acuzat duminică, 23 octombrie curent, Uniunea Europeană că „trage” în Ungaria indirect, prin sancțiunile pe care le-a impus împotriva Rusiei. Premierul ungar, un apropiat al dictatorului de la Moscova, a susținut că sancțiunile menite să pedepsească Rusia pentru invadarea Ucrainei sunt o „bombă” asupra economiei Ungariei.
„Să nu ne facem griji pentru cei care trag asupra Ungariei ascunşi în umbră, de undeva din turnurile de pază de la Bruxelles”, a declarat Orban într-un discurs cu ocazia sărbătorii naţionale de comemorare a Revoluției Ungare din 1956, purtată după ce trupele sovietice au invadat țara ca urmare a unor reforme democratice inițiate de liderul de atunci, Imre Nagy. „Ei vor sfârşi acolo unde au sfârşit şi predecesorii lor”, a adăugat Orban, prezicând Uniunii Europene o soartă similară celei a blocului sovietic, care s-a prăbuşit între 1989 şi 1991.
Acest discurs este un ecou al lansării la jumătatea lunii octombrie a unei „consultări naţionale” cu privire la sancţiunile europene împotriva Moscovei, pe care Viktor Orban nu încetează să le blameze chiar dacă a votat pentru ele alături de partenerii săi europeni.
Referendumurile, un instrument deseori folosit de dictatori pentru a le servi interesele meschine, este arma politică preferată lui Viktor Orban, folosită de premierul ungar de mai multe ori pentru a promova teme lipsite de sens politic sau social, dar care l-au ajutat să-și consolideze regimul autoritar.
În capitală şi în restul ţării, postere au fost afişate cu un mesaj flancat de o rachetă: „Sancţiunile UE ne ruinează!” „Război la porţile noastre, criză financiară şi încetinire economică în UE, invazie a migranţilor în sud, trebuie să facem faţă unor probleme multiple”, a declarat premierul ungar, duminică, asigurând că „guvernul său puternic şi unit va depăşi această încercare”.
De la începutul conflictului în Ucraina, guvernul Orban, puternic dependent de gazul rusesc, a avut grijă să păstreze relaţii bune cu Kremlinul pentru a continua să primească gaze şi petrol, în ciuda invaziei sângeroase care se desfășoară la granițele sale și în ciuda faptului că inclusiv Ungaria a trecut printr-o invazie rusească în 1956.
În acelaşi timp, Ungaria a refuzat să acorde un ajutor militar Ucrainei, criticând, totodată, strategia Uniunii Europene în această privinţă. Viktor Orban nu şi-a reunit susţinătorii în 23 octombrie la Budapesta, spre deosebire de ultimii ani, în contextul în care profesorii şi studenţii au anunţat acolo o manifestaţie de amploare.
După ani de revendicări salariale rămase fără rezultat, profesorii din Ungaria, plătiţi între 170.000 de forinţi (410 euro) şi 396.000 de forinţi (950 de euro) pe lună, şi-au înăsprit tonul, furioşi din cauza adoptării în februarie a unui decret care restrânge drastic dreptul la greva. De la începutul anului şcolar, zeci de mii de cadre didactice din Ungaria au ieşit deja în stradă în repetate rânduri.
