Activitatea economică din zona euro a înregistrat luna aceasta cel mai rapid declin din noiembrie 2020. În special fabricile sunt afectate puternic din cauza majorării preţurilor energiei, iar lanţurile de aprovizionare, care îşi reveneau după pandemie, sunt acum afectate de efectele războiului, arată datele preliminare publicate luni de S&P Global.

Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie şi sectorul serviciilor, a scăzut la 47,1 puncte în octombrie, de la 48,1 puncte luna precedentă, în timp ce analiştii se aşteptau la o diminuare de până la 47,5 de puncte.

Datele din această lună reprezintă cel mai redus nivel al indicatorului care evaluează situaţia economică generală din noiembrie 2020.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

„Datele preliminare PMI dovedesc şi mai mult că zona euro alunecă puţin câte puţin într-o recesiune destul de profundă, în timp ce presiunile inflaţioniste rămân intense. Datele disponibile până acum indică faptul că problemele Germaniei sunt mult mai mari decât ale Franţei”, a apreciat Andrew Kenningham de la Capital Economics.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din cauza costurilor ridicate cu energia, Germania, cea mai mare economie europeană, se confruntă în octombrie cu o scădere mai accentuată a activităţii economice. De asemenea, Franţa, a doua economie a zonei euro, este afectată de temerile privind inflaţia ridicată, iar activitatea economică a încetinit.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins în septembrie nivelul record de 9,9% – cu mult peste ţinta BCE, de 2%.

Conform analiştilor, până în martie 2023, dobânda la depozite a BCE ar urma să ajungă la 2,5%, mult peste nivelul de 1,5% previzionat într-un sondaj anterior. Această creştere include o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază la reuniunea din 27 octombrie şi încă 50 puncte de bază în decembrie.

Indicatorul PMI din sectorul serviciilor, dominant în zona euro, a scăzut în octombrie la 48,2 puncte, de la 48,8 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din ultimele 20 de luni. Indicatorul care măsoară activitatea în industrie a scăzut în octombrie la 46,6 puncte, de la 48,4 puncte luna precedentă, la cel mai redus nivel din mai 2020.

#energie #Euro #inflatie #prețuri #recensiune

Comasarea Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), a Agenției de Guvernare Electronică și a Agenției pentru Securitate Cibernetică într-o singură instituție este propunerea fracțiunii Partidului Nostru, formulată în urma audierilor parlamentare privind atacurile cibernetice asupra sistemelor informaționale de stat.

Reprezentanții formațiunii susțin că între cele trei instituții a lipsit comunicarea și că niciuna nu și-a asumat responsabilitatea pentru incidentul în urma căruia au fost extrase date asociate cu aproximativ 750.000 de persoane. Audierile autorităților publice competente au avut loc în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică și s-au desfășurat cu ușile închise.

Vicepreședinta Fracțiunii Partidului Nostru, Elena Grițco, a declarat după ședință că primele concluzii sunt preliminare și că urmează să fie efectuat un audit la instituțiile implicate. Cert este însă că cele trei instituții responsabile nu au comunicat și nu și-au coordonat acțiunile, iar incidentul a fost semnalat abia după sesizările cetățenilor.

„Fracțiunea Partidului Nostru a comunicat și în cadrul acestei audieri că insistă asupra creării unei comisii de anchetă pentru constatarea ilegalităților comise de instituții, care au permis furtul datelor cetățenilor Republicii Moldova. În cadrul acestei comisii am putea formula și propuneri de modificare a legislației, inclusiv privind comasarea celor trei instituții de stat responsabile, dar în final niciuna nu își asumă responsabilitatea. Aceasta este una dintre concluziile audierilor de astăzi”, a declarat Elena Grițco.

Deputata a pus sub semnul întrebării și modul în care au funcționat sistemele de alertă ale autorităților. Potrivit acesteia, accesările neautorizate ar fi început la 19 octombrie, iar instituțiile au aflat despre incident abia după ce cetățenii au semnalat probleme. Parlamentara susține că audierile au scos în evidență lipsa de coordonare dintre instituțiile responsabile de protecția datelor și securitatea cibernetică.

„Anume pentru că sunt trei instituții responsabile de protecția datelor cu caracter personal și de securitatea cibernetică, dar, într-un final, am auzit că nimeni nu poartă responsabilitate, am ajuns la concluzia că între aceste instituții a lipsit comunicarea și coordonarea acțiunilor. Elementar, nu prea au știut ce se întâmplă și cum să comunice între ele. De aceea am venit cu propunerea ca aceste instituții să fie comasate, astfel încât în țara noastră să existe o singură instituție responsabilă de acest domeniu. În acest context, urmează să modificăm legislația pentru a permite crearea unei instituții unice. Instituțiile au înțeles că se întâmplă ceva doar după sesizările cetățenilor”, a declarat deputata.

Deputatul Alexandr Berlinschii a atras atenția că, pe lângă cauza penală deschisă pentru accesul ilegal la informația computerizată, trebuie verificată și eventuala neglijență în serviciu a persoanelor responsabile. El a precizat că la audieri au participat și reprezentanți ai organelor de urmărire penală.

„La aceste audieri apare aceeași întrebare: avem trei instituții în stat – STISC, Agenția de Guvernare Electronică și Agenția pentru Securitate Cibernetică. Uitați-vă cât de frumos sună: toată lumea asigură securitatea cibernetică, pentru ca, într-un final, să aflăm că sute de mii de date cu caracter personal au fost furate. De aceea, o simplă demisie nu înseamnă că cei responsabili scapă de răspundere. Organele de urmărire penală trebuie să ne spună dacă atribuțiile de serviciu au fost îndeplinite sau nu”, a declarat Alexandr Berlinschii.

La rândul său, deputatul Constantin Cuiumju a afirmat că reprezentanții Agenției de Guvernare Electronică au dat asigurări că până la 27 noiembrie vor fi disponibile rezultatele auditului și informații suplimentare despre incident.

„Nu putem comunica multe date, dar cu siguranță am fost informat că, până la data de 27 noiembrie, vor fi făcute publice toate informațiile, iar tabloul va fi mai clar. Până atunci sperăm să fie finalizat și auditul. Așa ne-au asigurat cei de la Agenția de Guvernare Electronică”, a spus Constantin Cuiumju.