Președintele Partidului „ȘOR” i-a dat o replică șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a declarat că își dorește recuperarea miliardului acordat de Banca Națională pentru salvarea băncilor devalizate. Ilan Șor și-a exprimat disponibilitatea de a soluționa problema imediat, dacă funcționarul își dorește cu adevărat acest lucru.

Ilan Șor a amintit că, încă acum un an și jumătate, a propus să răscumpere dreptul asupra împrumuturilor neperformante ce îi sunt incriminate.

„I-am propus această soluție atât președintelui țării, procurorului general, cât și guvernatorului BNM, însă nu am primit un răspuns. Ei nu vor asta, pentru că i-ar lăsa fără posibilitatea de a mă mai învinui pe nedrept. Vreau să cred și să sper că intențiile dumneavoastră nu sunt mincinoase și încercați, cu adevărat, să faceți ceva”, menționează Ilan Șor.

El a precizat că soluția pe care o propune reprezintă singura cale pentru a obține ceea ce a declarat că își dorește Veronica Dragalin.

„Ținând cont de asta, am decis să mă adresez către dumneavoastră, noului șef al Procuraturii Anticorupție, cu următoarea propunere. Sunt gata să compensez, să răscumpăr de la BNM acea parte a creditului pe care mi-o incriminați. Mai departe, mă voi clarifica personal și voi recupera banii de la cei la care au ajuns, dacă procuratura nu poate face acest lucru. Sunt gata să fac această tranzacție în termene cât mai restrânse. În acest mod, veți putea să vă atingeți scopul mai devreme decât ați planificat, deoarece așa cum vă doriți dumneavoastră, sunt nevoit să vă dezamăgesc, nu-l veți atinge”, a explicat Ilan Șor.

El a adăugat că așteaptă chiar mâine sunetul din partea șefei Procuraturii Anticorupție.

„Sunt gata să discut personal cu dumneavoastră, prin Skype, pentru a găsi o soluție cât mai rapidă pentru acest proces. Tot ce am cerut în schimb este să fie anulat mandatul de arestare, eliberat ilegal pe numele meu, precum și retragerea acelor acuzații ilegale la adresa mea de către instituția pe care o conduceți. Sper foarte mult că ceea ce ați spus nu este încă o minciună și o poveste”, a încheiat Ilan Șor.

#Ilan Șor #miliard furat #Veronica Dragalin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.