Fără soluții, dar cu recomandări. Decizia CSS, după convocarea „fulger”, în contextul crizei energiei electrice

Președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului să vină cu un set de acțiuni, obligatorii pentru toate instituțiile publice, de monitorizare continuă și de reducere a consumului de energie electrică, în contextul crizei energetice. O asemenea solicitare a fost făcută de către Maia Sandu, în cadrul ședinței de luni seara, 24 octombrie a Consiliului Suprem de Securitate (CSS).

Totodată, Sandu a cerut ca Guvernul să estimeze impactul creșterii prețurilor la energie electrică asupra populației și a mediului de afaceri și să propună măsuri de diminuare a acestuia.

„În mod special, este vorba de impactul asupra păturilor vulnerabile ale societății, dar și asupra întreprinderilor, a căror competitivitate este afectată de creșterea prețurilor la factorii de producere”, se precizează în comunicatul Președinției.

De asemenea, membrii CSS au analizat situația creată în sectorul energetic al țării unde, din 24 octombrie se înregistrează un deficit de energie electrică. Aceasta vine după sistarea vânzării de curent electric de către Ucraina, în urma distrugerilor semnificative ale sistemului electroenergetic al acestei țări de către Rusia, iar ca efect, regimul separatist de la Tiraspol a anunțat că va diminua livrările de curent electric malului drept al Nistrului, pentru a-și asigura propria cantitate necesară de energie electrică.

„Republica Moldova se confruntă, în această perioadă, cu cea mai gravă criză energetică din istoria sa și felul în care vom trece de iarna care vine depinde de noi toți. Reprezentanții instituțiilor responsabile de domeniul energetic, dar și cele de securitate, au oferit informații despre situația de pe piața de energie și au descris diverse scenarii de evoluție a lucrurilor, inclusiv riscul ca „Gazprom” să reducă și mai mult sau să stopeze definitiv livrarea de gaze naturale către Republica Moldova. La fel, au fost analizate alternativele de asigurare cu electricitate a populației și a economiei, dar și măsurile ce se impun pentru a reduce impactul crizei energetice. Deficitul de energie electrică poate fi compensat prin achiziții pe alte piețe, dar la prețuri mai mari”, a spus Maia Sandu, precizează Președinția.

În final, CSS a recomandat Guvernului și Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să intensifice comunicarea cu cetățenii și mediul de afaceri cu privire la necesitatea și metodele de reducere a consumului de energie. De asemenea, Agenția Națională de Reglementare în Energetică va revizui reglementările privind investițiile private în sursele alternative de energie electrică.

Precizăm că, în prezent, Republica Moldova importă 70% din necesarul de curent de la Cuciurgan și 30% din România. Tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 3,15 lei pentru KW/h, iar pentru cei din nordul țării – 3,21 lei KW/h.

Vineri, 21 octombrie, compania Premier Energy a anunțat că urmează să aibă loc „deconectări în evantai” la energia electrică, după ce a fost notificată de către Energocom despre existența unui deficit de energie de 284 MWh.

Ulterior, Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” a instituit stare de alertă pe piața energiei electrice a Republicii Moldova și anunțat, tot vineri, 24 octombrie că urmează să aibă loc „deconectări în evantai” în orele de vârf ale zilei.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a dat asigurări că în perioada 22-14 octombrie, deconectări de la energia electrică nu vor avea loc, însă îndemnul de a economisi a rămas în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energia elecetrica #criza #CSS #Maia Sandu

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.