Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” a instituit stare de alertă pe piața energiei electrice a Republicii Moldova și anunță că urmează să aibă loc „deconectări în evantai” în orele de vârf ale zilei. Anunțul a fost făcut astăzi, 21 octombrie, după ce Gazprom a limitat livrările de gaz, iar regiunea separatistă, volumul de energie electrică.

„La data de 21 octombrie 2022 furnizorul S.A. „Energocom” a comunicat despre existența unui deficit de energie electrică, care nu este acoperit prin contracte comerciale de furnizare a energiei electrice. În contextul stării de alertă deficitul de energie electrică poate persista, fapt ce poate necesita aplicarea unor măsuri preventive sau de minimizare a impactului. Deficitul prognozat pentru data de 21 octombrie 2022 constituie circa 80MW în orele de vârf”, se arată în comunicatul Moldelectrica.

Pentru zilele de 22 și 23 octombrie nu sunt prognozate ore cu deficit de livrare a energiei electrice, mai anunță Moldelectrica.

„La moment, Întreprinderea de Stat Moldelectrica în calitate de operator al sistemului de transport (OST) a energiei electrice, întru echilibrarea sistemului electroenergetic și compensarea deficitului de energie în orele de vârf, utilizează contracte de ajutor de avarie din sistemele electroenergetice ale țărilor vecine. Energia livrată în baza contractelor de ajutor de avarie este livrată în dependență de disponibilitatea acesteia în sistemele electroenergetice din țările vecine și este furnizată la preț de achiziție semnificativ mai mare, care la rândul său permite asigurarea echilibrului sistemului electroenergetic național fără a fi necesar de a recurge la limitarea consumului de energie electrică”, se mai precizează în comunicatul Moldelectrica.

În context, Moldelectrica vine îndemnul, înaintat și anterior de către autorităților publice centrale pentru consumatorii de energie electrică, de a economisi energia electrică în orele de vârf, minimizând astfel riscul dezechilibrării sistemului electroenergetic, caz în care , în scopul echilibrării sistemului electroenergetic, OST va fi în poziția de a recurge la limitarea consumului de energie electrică prin aplicarea deconectării instalațiilor de utilizare a consumatorilor de energie electrică, prin intermediul operatorilor sistemelor de distribuție a energiei electrice.

„Măsurile enumerate privind deconectarea consumatorilor de la rețeaua electrică sunt necesare pentru menținerea stabilității funcționării sistemului electroenergetic întru evitarea colapsului acestuia și ca urmare evitarea pierderilor economice semnificative sau a pierderilor de vieți omenești”, conchide Moldelectrica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deconectari #energie electrica #Moldelectrica

Premierul italian Giorgia Meloni solicită Comisiei Europene mai mult spațiu de manevră pentru a sprijini populația și companiile afectate de scumpirea energiei, argumentând că inflația ridicată majorează cheltuielile statului care se lovesc de regulile fiscale europene tot mai restrictive. Într-o scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, Meloni avertizează că piețele europene de energie sunt „extrem de tensionate”, pe fondul crizei prelungite din Orientul Mijlociu.

Premierul italian Giorgia Meloni cere din nou Comisiei Europene să relaxeze regulile fiscale ale UE, argumentând că inflația în creștere, alimentată de explozia prețurilor la energie, pune presiune asupra gospodăriilor și companiilor, potrivit unei scrisori consultate de Euronews.

Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și consultată de Euronews, Meloni afirmă că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu a făcut ca piețele europene de energie să fie „extrem de tensionate”, prețul petrolului crescând cu aproape 80%, iar cel al gazelor cu până la 156%.

„În acest context, traiectoriile convenite ale cheltuielilor nete în cadrul fiscal european lasă un spațiu limitat pentru atenuarea impactului asupra gospodăriilor și companiilor fără a recurge la măsuri de înăsprire fiscală, într-un moment în care există riscuri semnificative de deteriorare a perspectivelor economice”, a adăugat Meloni.

Italia, care se pregătește pentru alegeri anul viitor, are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice raportate la PIB din UE, fiind depășită doar de Grecia, care a solicitat recent Comisiei o flexibilizare similară a regulilor fiscale.

Lidera italiană susține că guvernele încasează venituri fiscale mai mari ca urmare a creșterilor prețurilor, însă regulile fiscale ale UE îngreunează folosirea acestor venituri suplimentare pentru măsuri temporare de sprijin în domeniul energiei.

Inflația mai ridicată majorează automat veniturile din impozite indirecte, precum TVA, însă utilizarea acestor încasări suplimentare pentru finanțarea unor măsuri care reduc costurile cu energia poate fi considerată o măsură fiscală discreționară și se poate lovi de limitele impuse prin traiectoriile naționale de cheltuieli convenite, a arătat Meloni.

Soluția lui Meloni

Ca soluție, lidera italiană cere Bruxellesului să recunoască faptul că o parte din cheltuielile suplimentare nu rezultă din decizia guvernelor de a cheltui mai mult, ci din faptul că inflația majorează automat costul obligațiilor deja existente.

Meloni dorește ca executivul european să găsească o modalitate prin care cel puțin o parte din aceste venituri suplimentare să poată fi folosită pentru „măsuri temporare și țintite” menite să reducă impactul prețurilor ridicate la energie, o abordare recomandată în repetate rânduri de oficialii UE.

Regulile bugetare ale UE limitează ritmul în care guvernele își pot majora cheltuielile, în funcție de nivelurile convenite în planurile lor bugetare. Însă, atunci când inflația crește peste estimări, anumite cheltuieli ale statului se majorează automat, de exemplu, pensiile indexate în funcție de costul vieții, lăsând guvernelor mai puțin spațiu pentru a absorbi aceste costuri suplimentare.

Cadrul fiscal al UE stabilește limitele naționale de cheltuieli în termeni nominali, ceea ce înseamnă că guvernele nu pot pur și simplu să majoreze cheltuielile atunci când inflația depășește semnificativ estimările inițiale. În același timp, unele categorii de cheltuieli publice cresc automat odată cu prețurile.

Meloni a afirmat că acele cheltuieli afectate direct de inflația care depășește ipotezele pe baza cărora a fost elaborat planul bugetar al Italiei reprezintă 20,4% din PIB, în timp ce alte cheltuieli, reprezentând încă 12% din PIB, ar urma să fie supuse unor presiuni suplimentare în 2027.

„Suntem conștienți de riscul modificării unor reguli fiscale introduse recent, care urmăresc un obiectiv pe care îl împărtășim cu toții: sustenabilitatea datoriei. Suntem, de asemenea, pe deplin conștienți de angajamentele Italiei în cadrul procedurii de deficit excesiv aflate în desfășurare și de necesitatea respectării traiectoriei corective a cheltuielilor nete”, se arată în scrisoare.

Meloni a cerut ca această problemă să fie discutată la următoarea reuniune a miniștrilor de Finanțe de la Bruxelles, din 9 octombrie.