Proiectul de lege privind modificarea Regulamentului Parlamentului, modificarea legii cu privire la actele normative și proiectele de lege privind modificarea unor acte normative locale ce țin de UTA Găgăuzia vor fi supuse consultărilor publice. O decizie în acest sens a fost luată la ședința de astăzi a Grupului de lucru privind Găgăuzia, întrunit, astăzi, 25 octombrie, într-o ședință de lucru.

În cadrul reuniunii, membrii Grupului au analizat proiectele de lege și au susținut unanim pachetul actelor normative cu privire la consultări. Potrivit pachetului, Parlamentul Republicii Moldova va consulta legislativul din Găgăuzia pe subiectele care sunt legate de autonomie, în procesul de elaborare a proiectelor de lege. De asemenea, pachetul stabilește că, UTA Găgăuzia va consulta autoritățile publice centrale privind tematici din diferite domenii.

Totodată, deputații au discutat și alte priorități ale Grupului de lucru și au decis asupra subiectelor care necesită aprofundarea acțiunilor.

„Suntem bucuroși că ne-am întâlnit față în față după o pauză, perioadă în care colegii au lucrat asupra subiectelor din agendă, pe care astăzi le discutăm. Sper ca ședința de astăzi și cele care vor urma să fie bazate pe o abordare constructivă, astfel ca Grupul de lucru să aibă rezultate tangibile”, a declarat copreședinta Grupului din partea Parlamentului, Larisa Voloh.

Copreședintele Grupului din partea Adunării Populare a Găgăuziei, Serghei Cimpoieș, a spus că „scopul și poziția entităților găgăuze este integrarea Găgăuziei în toate sferele: politică, culturală, socială – în cadrul Republicii Moldova”.

„De aceea dorim să continuăm acest dialog, vom continua să ne întâlnim ca să discutăm și să promovăm interesele Găgăuziei”, a a afirmat Cimpoieș.

Precizăm că, Grupul de lucru pentru asigurarea, în cadrul normelor constituționale, a funcţionalităţii unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi a prevederilor legislative ale Republicii Moldova în raport cu statutul special al UTA Găgăuzia, constituit în 2015, este o platformă de dialog permanent între Parlamentul de la Chișinău și Adunarea Populară a Găgăuziei, compusă din număr egal de legiuitori de la Chișinău și Comrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#consultari publice #Gagauzia #grup de lucru #proiect de lege #statut

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.