Autoritățile de la Chișinău sunt la curent că la 2 octombrie în Găgăuzia se va organiza o Adunare Generală a locuitorilor din regiune, pentru a pune în discuție mai multe subiecte ce țin de situația actuală din țară, securitatea în regiune, statutul regiunii în actuala legislație a țării. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către președintele Parlamentului, Igor Grosu.
Potrivit lui Grosu, organizarea unor astfel de evenimente sunt permise, doar dacă nu încalcă legislația actuală a țării.
„Este dreptul Adunării Populare din Găgăuzia să organizeze acest eveniment. Înțeleg că este și la inițiativa conducerii Adunării Populare. Atât timp cât evenimentele au loc în limita legislației în vigoare a Republicii Moldova și a statutului autonomiei, totul este în regulă. Le amintesc că Republica Moldova este un stat integru. Autonomia este parte a Republicii Moldova. Cetățenii din cadrul autonomiei sunt cetățeni ai Republicii Moldova, care au aceleași drepturi ca și toți cetățenii”, a spus Grosu.
Referitor la informațiile precum că la această adunare ar urma să fie supus votului inițiativa de a desfășura un referendum în regiune pentru a se alipi Rusiei, președintele Parlamentului spune că „verificările făcute de autorități nu confirmă acest lucru”.
„Am auzit și eu astfel de alegații. Verificările noastre nu confirmă astfel de inițiative. Cei care se gândesc, dar le este rușine să spună lucrul ăsta noi îi descurajăm să facă astfel de acțiuni”, a comentat Igor Grosu.
Amintim că, unul din consilierii președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, a confirmat pentru Grupul de presă Realitatea că la 2 octombrie că în UTA Găgăuzia urmează să fie organizată o Adunare Generală a cetățenilor, prima de acest fel, de la obținerea statutului de autonomie.
Ivan Burgudji afirmă că ar urma să se discute la adunare mai multe subiecte legate de securitatea din regiune, ce va face autonomia în cazul în care situația regională se va schimba, precum și statutul actual al regiunii în limitele legii privind UTA Găgăguzia.
Precizăm că, în ultima perioadă se observă tot mai multe situații încordate între Chișinău și Comrat. Recent, autoritățile din UTA Găgăuzia au declarat că vor să meargă în Federația Rusă pentru a negocia separat un contract pentru aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii. Iar după ce Rusia a interzis importul de fructe și legume din Republica Moldova, Comratul a anunțat că vrea să ajungă la o înțelegere directă cu Moscova, în legătură cu exporturile de produse vegetale.
În mai 2022, Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a adoptat în unanimitate o decizie care permitea purtarea panglicii Sfântul Gheorghe cu prilejul zilei de 9 mai, după ce acest lucru fusese interzis prin lege de Parlamentul Republicii Moldova.
Totodată, presa mai scrie că protestele, care sunt organizate în ultima perioada în Găgăuzia, sunt dirijate de către un ales local din Adunarea Populară din regiune, Victor Petrov, care este un aprig susținător al Federației Ruse și promovează unirea Găgăuziei la Federația Rusă. Un alt indiciu care demonstrează că Moscova ar fi curatorul lui Petrov este și faptul că presa rusă de stat relatează cu regularitate ce se petrece în regiunea autonomă din Sudul țării noastre, cum „cresc tensiunile și nemulțumirile oamenilor față de actuala putere de la Chișinău”.
Cine este Ivan Burgudji și implicarea s-a în promovarea separatismului?
Ivan Burgudji este cel care în 1988, la Comrat, a înființat organizația de eliberare națională „Gagauz Halkî”. După ce Chișinăul a refuzat să semneze noul tratat unional, în noiembrie 1989, Burgudji a fost unul dintre organizatorii Congresului I al poporului găgăuz, care a proclamat înființarea RSS Găgăuzia și a format „Garda Găgăuză”.
Potrivit documentelor, respectiva grupare a fost pe punctul de a iniția un conflict armat cu voluntarii moldoveni care au încercat în acei ani să apere independenţa Republicii Moldova. În consecinţă, „Gagauz Halkî” a fost interzisă pe teritoriul țării, cu toate că, în 1994, şi-a adus un aport considerabil la formarea autonomiei.
Înainte de semnarea Acordului de Asociere RM-UE, Burgudji s-a implicat activ în organizarea referendumului din februarie 2014, prin care găgăuzii și bulgarii din Taraclia erau chemați să aleagă între aderarea Moldovei la UE sau la Uniunea Vamală și să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord ca autonomia să iasă din componenţa Republici Moldova, în cazul în care țara noastră și-ar pierde suveranitatea.
Un alt promotor al separatismului din regiune revine în politică
Coincidență sau nu, însă fostul bașkan al Găgăuziei, Mihail Formuzal, a anunțat în luna august că se întoarce în politică, prin lansarea unei forțe noi politice, după 7 ani absență. În perioada sa cât s-a aflat la conducerea Autonomiei Găgăuziei, Mihail Formuzal s-a remarcat prin organizarea a două referendumuri la 2 februarie 2014, în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, privind vectorul politicii externe: integrarea europeană sau integrarea în Uniunea Vamală, promovând activ separatismul. De asemenea, s-a desfăşurat şi un referendum legislativ privind „independența amânată a Găgăuziei”, până la schimbarea statutului de stat independent a Republicii Moldova.
După câteva mandate pe care Furmuzal le-a deținut în funcția de bașcan, perioadă în care a promovat activ apropierea de Federația Rusă, acesta ar fi plecat din Moldova și s-ar fi stabilit în toată această perioadă într-o țară europeană, conform informațiilor vehiculate în spațiul public.
