Primul Congres Național în Găgăuzia, în ultimele trei decenii! Organizatorii - liderii mișcării separatiste din anii 90

În data de 2 octombrie, la Comrat va avea loc un Congres al deputaților de toate nivelurile și legislaturile, pentru prima dată după 1990. Informația a fost confirmată de către consilierul președintelui Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgudji, iar scopul adunării este de a „stabili acțiunile viitoare și soluțiile pentru autonomie”.

Pentru prima dată, despre necesitatea organizării unui Congres național a vorbit chiar Președintele Adunării Populare din UTA Găgăuzia, Dmitri Konstantinov. La 19 august, când găgăuzii sărbătoresc „crearea Republicii Găgăuzia (Gagauz-Yeri)”, Konstantinov a declarat că „poporul Găgăuziei nu mai trebuie să rabde și să se lase înșelat” de autoritățile centrale. Konstantinov susține că, acum 32 de ani, „Chișinăul i-a pus pe găgăuzi în lanțuri”, iar „trupele sovietice i-au ajutat să se salveze”.

Ideea lui Dmitri Konstantinov este în totalitate susținută de către consilierul său, Ivan Burgudji, cel care în martie 2022 amenința Guvernul că UTA Găgăuzia va ieși din componența Republicii Moldova, dacă statul va renunța la statutul său de neutralitate.

Ivan Burgudji

Ivan Burgudji este cel care în 1988, la Comrat, a înființat organizația de eliberare națională „Gagauz Halkî”. După ce Chișinăul a refuzat să semneze noul tratat unional, în noiembrie 1989, Burgudji a fost unul dintre organizatorii Congresului I al poporului găgăuz, care a proclamat înființarea RSS Găgăuzia și a format „Garda Găgăuză”.

Potrivit documentelor, respectiva grupare a fost pe punctul de a iniția un conflict armat cu voluntarii moldoveni care au încercat în acei ani să apere independenţa Republicii Moldova. În consecinţă, „Gagauz Halkî” a fost interzisă pe teritoriul țării, cu toate că, în 1994, şi-a adus un aport considerabil la formarea autonomiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Înainte de semnarea Acordului de Asociere RM-UE, Burgudji s-a implicat activ în organizarea referendumului din februarie 2014, prin care găgăuzii și bulgarii din Taraclia erau chemați să aleagă între aderarea Moldovei la UE sau la Uniunea Vamală și să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord ca autonomia să iasă din componenţa Republici Moldova, în cazul în care țara noastră și-ar pierde suveranitatea.

#Congres National Gagauzia #UTA Gagauzia

Președintele Donald Trump a numit-o pe Kari Lake în funcția de director al Voice of America, instalând o loialistă convinsă și o adeptă a liniei dure în materie de imigrație la conducerea postului de radio finanțat de Congres. „Sunt bucuros să anunţ că Kari Lake va fi următoarea noastră directoare la Vocea Americii”, a scris Donald Trump pe reţeaua sa de socializare Truth.

Kari Lake va fi responsabilă „de garantarea faptului că valorile americane (…) sunt difuzate în întreaga lume cu corectitudine şi acurateţe, contrar minciunilor colportate de mass-media de ştiri false”, a mai scris preşedintele.

Kari Lake, care a candidat fără succes pentru funcția de guvernator al Arizonei și pentru un loc în Senat, a fost prezentatoare de știri la o televiziune din Phoenix timp de aproape trei decenii, de unde a plecat în 2021, după ce a făcut o serie de declarații controversate pe social media, şi a distribuit informaţii false în timpul pandemiei Covid-19.

Ea și-a lansat cariera politică la scurt timp după aceea, construindu-și rapid un public fidel și un profil național în timp ce se certa cu jurnaliștii și îi făcea ecou lui Trump în criticile sale ascuțite la adresa a ceea ce ea numea „știri false”. În 2022, ea a declarat că ar fi „cel mai rău coșmar” al oricărui jurnalist dacă ar câștiga cursa pentru postul de guvernator al statului Arizona, potrivit The Guardian.

Kari Lake nu și-a recunoscut niciodată înfrângerea în cursa pentru postul de guvernator din 2022, acuzand, ca şi Trump, fraudarea alegerilor și a pierdut cursa pentru Senat luna trecută cu o marjă și mai mare..

În trecut, Donald Trump a fost un critic vehement al postului Vocea Americii.

VOA a fost înființată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar statutul său din partea Congresului îi impune să prezinte știri și informații independente publicului internațional.

La preluarea mandatului în ianuarie 2021, administrația președintelui Joe Biden a îndepărtat rapid o serie de înalți funcționari aliniați cu Trump de la VOA și din posturile afiliate acesteia.

VOA primeşte finanţare publică şi difuzează conţinut de ştiri sau chiar de televiziune destinat unei audienţe internaţionale, în mai multe limbi.

France Presse aminteşte că Michael Pack, fostul director al agenţiei americane pentru media internaţionale, numit de Donald Trump, a trezit îngrijorări când a încercat, în 2020, să scape de un dispozitiv intern menit să protejeze redacţia de orice interferenţă politică. Un jurnalist VOA la Casa Albă a făcut, de asemenea, obiectul unei investigaţii pentru presupuse atitudini părtinitoare negative faţă de Donald Trump în timpul primului mandat de preşedinte al acestuia.

Tot miercuri, Trump l-a anunțat pe Leandro Rizzuto ca fiind alegerea sa pentru funcția de ambasador al SUA la Organizația Statelor Americane, cu sediul la Washington, și a declarat că îl dorește pe Dan Newlin, avocat specializat în vătămări corporale din Florida, să fie ambasadorul administrației sale în Columbia.

De asemenea, el l-a ales pe Peter Lamelas, medic și fondator al uneia dintre cele mai mari companii de asistență medicală de urgență din Florida, pentru a fi ambasadorul SUA în Argentina. Lamelas este, de asemenea, un donator important pentru campaniile anterioare ale lui Trump și ale altor republicani de top.