Fostul bașkan al Găgăuziei, Mihail Formuzal, a anunțat că se întoarce în politică, prin lansarea unei forțe noi politice, după 7 ani absență. Anunțul a fost făcut de Formuzal încă în luna august.
„În urmă cu șapte ani, mi-am încheiat activitatea politică, considerând că au fost suficiente patru mandate de încredere a alegătorilor. În acești șapte ani, nu am candidat nicăieri, nu am participat la procese politice, permițându-mi uneori să vorbesc pe rețelele de socializare. În ultimii șapte ani, familia mea a avut nevoie de sprijinul meu și mi-am petrecut cea mai mare parte a timpului cu familia mea”, se arată în anunțul lui Formuzal.
Potrivit fostului bașkan al Găgăuziei, de-a lungul anilor s-au schimbat multe atât în țară, cât și în Găgăuzia, inclusiv alocarea resurselor uriașe de la Uniunea Europeană și din alte țări în regiune, însă autoritățile Găgăuziei au gestionat „mediocru atât finanțele, cât și oportunitățile politice, care trebuiau să ne întărească statutul”.
„Astăzi, Găgăuzia, de fapt, este în falimentată, având datorii uriașe față de autoritățile locale – cu obligații bugetare care nu au fost îndeplinite. Unii analiști financiari spun că valoarea datoriilor este de aproximativ trei sute de milioane de lei. Relațiile de lucru dintre ramurile executive și legislative ale autonomiei au fost complet distruse. Puterile Găgăuziei au fost reduse la nivelul unei regiuni obișnuite a Republicii Moldova! Nu mi-am propus să critic pe nimeni”, mai scrie Formuzal.
Ex-șeful regiunii autonome anunță lansarea forței politice „Alternativa”, care ar fi fost înființată de către „un grup de locuitori din Găgăuzia”.
„Acest site a fost deschis de un grup de locuitori din Găgăuzia, care nu sunt indiferenți față de soarta și ordinea din locuința lor, pentru a oferi idei și soluții: Cum ne dotăm casa comună? Cum să o menții cald și confortabil? Cum să se stabilească în ea armonie și pace – pentru toți cei care trăiesc în ea? Foarte curând vom prezenta proiectul nostru Alternativa pentru discuții generale. Între timp, suntem gata să acceptăm în echipa noastră oameni care sunt gata să pună lucrurile în ordine în propria lor casă”, își finisează mesajul Mihail Formuzal.
Amintim că, în perioada sa cât s-a aflat la conducerea Autonomiei Găgăuziei, Mihail Formuzal s-a remarcat prin organizarea a două referendumuri la 2 februarie 2014, în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, privind vectorul politicii externe: integrarea europeană sau integrarea în Uniunea Vamală, promovând activ separatismul. De asemenea, s-a desfăşurat şi un referendum legislativ privind „independenţa amânată a Găgăuziei”, până la schimbarea statutului de stat independent a Republicii Moldova.
Reacții la referendumul din 2014. Cine ar fi stat în spate?
Precizăm că, în acea perioadă, pe când prim-ministru era Iurie Leancă, l-a acuzat pe Igor Dodon și socialiști că ar fi fost autorii și susținătorii acestui referendum, precum și comuniștii.
„Până acum domnul Dodon avea soluţii pentru probleme economice, acum văd că are soluţii şi pentru probleme de geopolitică. Este ceea ce au încercat unii politicieni de la Comrat cu susţinerea foarte activă a comuniştilor şi iată a noilor geo-strategi în persoana Partidului Socialist. A fost efortul de a destabiliza situaţia din Republica Moldova”, spunea atunci Leancă.
Drept răspuns, Dodon a afirmat că susține ideea acestui referendum, cu alte cuvinte „a separatismului” și chiar a îndemnat ca „astfel de referendumuri să fie organizate în toate raioanele țării”.
„Eurounioniştii mă învinuiesc în mod aberant de separatism. Vreau să le spun acestora că separatişti sunt ei, fiindcă nu ţin cont nici de opţiunea Tiraspolului, nici de opţiunea Găgăuziei, nici de opţiunea a peste 50% din populaţia ţării. Nu mai puţin de jumătate din cetăţenii Republicii Moldova doresc o apropiere de Rusia şi integrare în structurile Uniunii Vamale. Aşa arată sondajele. Mergând orbeşte spre UE, guvernarea de la Chişinău provoacă spiritele în regiuni şi generează separatism. Au uitat de ce s-a întîmplat în anii 1990? Şi-au pierdut minţile? Sau poate ei în aşa fel îndeplinesc planul lui Băsescu pentru Republica Moldova — dezbinarea, fragmentarea şi anexarea acestui teritoriu la România? „Revoluţia de catifea” a comuniştilor o să vă pară floare la ureche pe lîngă ce se poate întîmpla în ţară dacă veţi neglija voinţa oamenilor din toate raioanele ţării. “Stimaţi” guvernanţi, vă sfătuiesc să nu provocaţi spiritele. Nu închideţi gura oamenilor. Nu mergeţi împotriva voinţei lor, fiindcă se vor răscula. Dacă sunteţi eurounionişti, asta e alegerea voastră şi e problema voastră. Dar lăsaţi-i pe oameni să spună care e alegerea lor. Daţi-le voie să organizeze referendumuri locale şi să-şi spună opţiunea reală. De ce vă temeţi să-i aflaţi această opţiune? De ce vă temeţi de opinia poporului, eurounioniştilor?”, a spus Dodon.
Actualul procuror general suspendat din funcție, Alexandr Stoianoglo, care în 2014 era deputat pe lista PDM și deținea funcția de președinte al Comisiei securitate, apărare și ordine publică l-a fel s-a expus asupra referendumului din Găgăuzia, mai cu seamă că acesta este originar – găgăuz. Acesta, subtil a promovat ideea, precizând, doar că „ar fi existat o problemă de comunicare între autoritățile centrale și regiunea autonomă”.
„Pe de o parte, aceste dispute vorbesc despre faptul că există anumite probleme în dialogul dintre Chişinău şi Comrat şi de aceea toate puterile, executivă, legislativă, trebuie să fie conştiente de acest lucru şi să discute în mod regulat cu autorităţile de la Comrat. Pe de altă parte, eu înţeleg de ce accentul astăzi este pus mai ales pe revendicările politice, multe dintre care sunt absolut irealizabile din punct de vedere legal. Asta are legătură cu alegerile parlamentare. Başcanul Găgăuziei este exponentul unei anumite forţe politice, el are ambiţia să intre în viitorul parlament şi face aceste lucruri pentru a împinge actualele partide parlamentare din autonomie pentru ca partidul regiunilor pe care îl conduce să obţină cît mai multe voturi la alegeri”, spunea atunci Stoianoglo pentru Europa Liberă.
